Monday, March 31, 2008

Officially blonde

Sauna. Eu si A vorbeam intre noi, nu mai tsin minte de ce anume rideam.
El : " Ce limba e asta? Rusa?"
Eu : "Nu. Da tu vorbesti rusa?"
A: no comment

7 zile

M-a dat cu totul peste cap aceasta schimbare a orei. Deshi era bine ieri seara ca inca era lumina afara, astazi dimineatsa, intunericul de la ora 7 nu a fost un factor placut. Insa pina la urma, cu totsii avem anumite scopuri si datorii , de aceea mi-am miscat persoana la universitate pentru a visa mai departe in timpul orelor o plaja insorita, o paturika si un mini picnic cu o persoana foarte draga mie, persoana ce la moment este departe, insa lasa ca ma asteapta:)
Am decis pina la urma sa nu particip la toate orele pentru ca mi-a parut mie ca timpul petrecut acasa ar fi mai util, insa o data ieshita pe hol din cauza alarmei anti-incendiare zgomotoase, am ramas la taclale cu vecinii si nici nu am observat cum a trecut ora. Voiam initsial sa continui cosmarul materializat in cartea de probabilitate, insa sunt prea energica pentru a-mi pierde buna dispozitsie deschizind caietu si formulele.
Aceasta saptamina a trecut asa cum trece acea adiere racoroasa intr-o zi excesiv de calda de vara. A trecut repede si incet in acelashi timp, caci atunci cind ma gindesc la evenimentele de duminica trecuta imi pare ca a trecut o eternitate, pe cind gindindu-ma unde au zburat aceste zile de vacantsa, imi dau seama ca da, am avut activitatsi destul de interesante. Incepem de la o duminika?
Pastele catolic a fost sarbatorit in maniera studentseasca, cu orez si conserve. Eu eram nitsel in alta lume, caci din diverse motive nu puteam gindi lucid si nici nu imi parea ciudat ca nu o fac. Insa pina la urma, acest fapt nu a avut consecintse grave, caci aerul curat din noaptea aia mi-a readus la viatsa simtsurile adormite si mi-am dat seama ca inima nu are minte si nici mintea inima, si este foarte bine cind acestea sunt compatibile, parteneriat ce mi-a adus doar + saptamina asta. Deci intentsionez sa continui relatsia.
Luni a fost prima zi in care am beneficiat de bunatatea nemasurata a A si am vizitat sala de sport. Tot in acea zi am facut cunostintsa cu Moises, cu zimbetul sau si cu calitatsile sale fizice. Desigur, pe parcurs ce il analizam am descoperit ca doar atita este - un set de calitatsi fizice, insa pina la urma, ce te potsi astepta de la un antrenor? Forza :)
Deci toata saptamina a fost presurata cu activitatsi ce consuma timp, energie si materie cenushie. In ordinea respectiva, filme, sport si matematica financiara. Diminetsile erau petrecute de obicei in fatsa fidelului Toshiba cu site-ul ProTv deschis, lucru pe care nu il mai fac deoarece calitatea si contsinutul reportajelor lasa de dorit. De asemenea am incercat sa ma mentsin la zi cu stirile din tsara si de peste hotare, insa pina la urma asa si nu am patruns in adincul alegerilor ce urmeaza in Italia si nici nu am inteles mare lucru in cele din USA : Clinton, Obama, nominari, hm, daca zic ei ca Obama conduce, asa tre sa fie.... Dupa amiaza la cantina se discutau probleme globale ca de exemplu cite calorii contsine un produs oarecare si daca pastele cu sos roshu este de post sau nu. Desigur, dupa aia urma un proces activ de digestie, pentru ca aproximativ la orele 4 sa pornim cu A spre sala gazduitoare de minuni - aparate, piscina, sauna, aburi, jacuzzi.... si antrenori :) Orele petrecute acolo erau un rasfats pentru trup si pentru minte, mi-am intarit musculatura, mi-am valorificat calitasile de innotatoare, mi-am deskis porii si mi-am relaxat sufletselul in jacuzzi. A fost o experientsa de neuitat si de aia zic multsumesc !
Weekendul a fost zbuciumat, in asteptarea unui eveniment ce se promitea de mare amploare. Pina la urma, acesta si-a intrecut asteptarile, si deci eu ma declar complet multsumita de situatsie. Partea rea e ca nu stiu cit va dura, caci totul progreseaza iar eu ma cam tem de skimbare cind vine vorba de trecere de la o stare de bine la ceva necunoscut. Poate fi ceva si mai bine, insa la moment non voglio :(
Simbata seara am consemnat impreuna cu A ora planetei. Am stins toate aparatele ce necesitau electricitate: lampi, telefoane si alte aparate din camera, iar lumina era generata doar de catre luminarea parfumata sau patrundea de sub usa, din hol. Noi stateam in intuneric si ne-am varsat amarul si experientsele - discutsie ce a aruncat lumina negeneratoare de caldura asupra mai multor aspecte. Deshi imi pun inca multe intrebari existentsiale, caci nu ma cunosc inca intr-atit de bine incit sa inteleg din prima toate starile prin care trec, consider ca am parcurs un drum greu si anevoios pina a ajunge la starea in care sunt, si, cum am mai zis, ma declar multsumita... pentru moment.
Duminica, schimbarea orei m-a dat peste cap. S-a intors Giuseppe - chiar ii simtsisem lipsa - barbierit, energic, ins un pic trist. Ishi iubeste prietena de acasa, lucru rar la italieni, ce in mod normal au prietene insa nu se dau in laturi de la " ce le pica" cu o fata sau alta mai ushurica. Sau nu am dat eu peste italienii care tre? Deshi astia de la et 5 sunt totsi niste dulci :) Ii descopar si eu acum cind mi-am ameliorat nitsel italiana pina la nivelul in care ei deja inteleg ce spun :) Am stat cu el de vorba pina noaptea tirziu, si deci cind la ora 9:45 m-am trezit, era de fapt 10:45, ora ce s-a transformat in 12:30 pina mi-am facut programul de messenger de dimineatsa. Am cautat atent in enormul meu frigider, si cum aveam 2 categorii de produse de origine animaliera perioada de valabilitate a carora era pe sfirsite, am decis sa improvizez niste clatite. Acestea din urma au fost gustoase, asa cum au vociferat degustatorii si mincatorii acestora. Desigur, scopul scuza mijloacele, astfel clatitele au fost pregatite nistel neconventsional, insa pina la urma, am gasit o solutsie originala problemei ce aparuse in mijlocul procesului de facere a acestora si deci am dus pina la final prepararea desertului cu gem de vishine, capsuni si cacao. Am mai improvizat mai apoi un orez cu ciuperci, iar dupa ce am savurat bucatele, am decis ca este timpul sa ma ocup si de problema aia mai veche pe care mi-o dorisem insa de care deja aveam frica. Pina la urma, m-am ales doar cu senzatsii placute si cu experientse demne de impartashit, lucru care mi-a mentsinut zimbetul pe buze pina azi dimineatsa, cind am descoperit intunericul de afara. Ora de vara, ce sa ii faci.

Male+female= ?


Can they just be friends?
Male and female, is there pure friendship and no attraction involved, from neither side?
My male friends are great. And i thank them for being there. I love u , guys !

Saturday, March 29, 2008

O lume nebuna,nebuna de tot

Dat fiind faptul ca tot meditez asupra problemelor majore ca incalzirea globala, terorism, politica, coruptsie si de ce nu a fost astazi la cantina lasagna, decid ferm ca am nevoie de un fukitol.
Saptamina viitoare are loc summitul Nato. 2-4 aprilie, Bucuresti, 26 tsari NATO, parteneri si alte institutsii internatsionale. In agenda sunt : primirea noilor membri in aliantsa, operatsiuni in Afghanistan si Kosovo, viitoare parteneriate etc.
Cu aceasta ocazie, Bucurestiul este dat peste cap. Institutsiile publice sunt ori inchise ori functsioneaza su program redus. Tsara se pregateste sa primeasca oaspetsi de vaza. Care insa va fi costul acestui summit? Si nu am in vedere material.
Sa nu uitam sa fim oameni. Am urmarit cu sufletul la gura video, si ma gindesc si acum ca da, este ushor sa nu observi ceva ce nu cautsi, sau si mai bine, este foarte ushor sa ignori ceva ce nu vrei sa vezi, pentru ca vezi Doamne nu este in lista ta de indatoriri de serviciu. Na, oamenii aveau o misiune acolo, sa dirijeze coloana de mashini, dar cum ramine cu datoria de om?



Joi in metro la Bucuresti a fost gasit un om. Mort, in tunel, la 100 metri de statsie, fara semne de violentsa. Cind trecuse trenul precedent trupul rezemat sfidator de perete nu era inca acolo. Deci a fost plasat in acele 3 minute intre trenuri. Nu se cunosc cauzele mortsii. Nu se stie cum a ajuns trupul neinsufletsit acolo. Si nici nu se cunoaste mesajul ce s-a vrut trimis.
Peste tot sunt insemnari anti-NATO si se fac amenintsari. Oamenii au frica sa iasa in strada, caci sunt cu gindul la teroristi si la atacuri cu bombe. Cert este doar un lucru.

Este o lume nebuna, nebuna de tot.

Ora planetei


ORA PLANETEI,
elaborată de organizatia mondiala pentru protectia mediului WWF, este o iniţiativă globală prin care oraşele şi comunităţile lumii vor închide luminile pentru a simboliza implicarea lor în găsirea soluţiilor de combatere a schimbărilor climatice.
Oraşe din Europa, America de Nord şi Asia, printre care Chicago, Copenhaga, Manila, Melbourne, Sidney, Tel Aviv şi Toronto, îşi vor stinge luminile pe 29 martie 2008 la orele 20.00 - 21.00.Scopul campaniei constă în a demonstra că împreună suntem o forţă capabilă să schimbe în bine viaţa întregului pământ.

DE CE AR TREBUI SĂ PARTICIPĂM ?

Încălzirea globală este un pericol pertinent pentru întreaga omenire.
Consumul excesiv şi exhaustiv al energiei electrice are urmări dramatice asupra Terrei : topirea gheţarilor, ridicarea nivelului mării, secete, inundaţii, sunt doar câteva din cele văzute/trăite de noi.

CE AR TREBUI SĂ FAC ÎN SEARA DE 29 MARTIE 2008 ?

Primul şi cel mai important pas, e să stingeţi luminile între orele 20.00 şi 21.00.
După care puteţi să vă alăturaţi grupului de iniţiativă OPINIA PUBLICĂ, în centrul capitalei (fii pe fază pentru a afla locul exact al desfăşurării manifestului).

UNDE VA AVEA LOC ORA PLANETEI ?

În 2008 ORA PLANETEI va avea loc concomitent în peste 20 de oraşe ale lumii, şi lista creşte din zi în zi. Chişinăul fiind şi el părtaş al acestui eveniment de importanţă mondială, susţinut de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU şi promovat de către grupul de iniţiativă OPINIA PUBLICĂ.

CUM POT PARTICIPA AGENŢII ECONOMICI LA ACEST EVENIMENT ?

Spre exemplu deţinătorii de restaurante, cafenele, pub-uri, pot înlocui liminile cu câteva lumânări, organizând astfel o seara romantică, menţionând totodată clienţilor ca iau parte la acest eveniment de importanţă mondială.
Alte metode ar fi, renunţarea la jumătatea a sursei de lumină, explicând gestul personalului.

CUM VĂ VEŢI ASIGURA CĂ LUMINILE AU FOST STINSE ?

Punem pe prim plan încrederea în oameni. De ce ? Pentru că suntem cu toţii victime ale neglijenţei şi tindem să credem că e timpul să ne trezim şi să acţionăm.
Tocmai d’aia venim cu rugămintea de a transmite prietenilor, rudelor, profesorilor, colegilor de servici, de echipă, despre evenimentul ORA PLANETEI.
Pentru că împreună suntem capabili, precum am mai menţionat, să schimbăm spre bine viitorul TERREI, viitorul nostru, al copiilor noştri.

CÂT CO2 VA FI ECONOMISIT ÎN URMA ACESTUI EVENIMENT ?

Anul trecut, când a avut loc pentru prima dată acest eveniment, organizat doar în Australia, locuitorii oraşului Sidney, şi-au subestimat aşteptările de 5%, reuşind să reducă emisiile cu 10,2 % de CO2 !!! .

CARE SUNT PAŞII PE CARE AR TREBUI SĂ-I URMĂM DUPĂ EVENIMENTUL ÎN CAUZĂ ?

După eveniment, încearcă să continui această tendinţă de a te folosi de energia eletrică doar atunci când ai cu adevarat nevoie. Nu uita să deconectezi televizorul, calculatorul, casetofonul, verifică când pleci de-acasă, convinge-te că ai toate luminile stinse…
Fă-ţi un obicei, şi transmite persoanelor cu care te intersectezi zilnic despre importanţa economisirii luminii.

NU VA FI OARE ZIUA LA ORELE 20.00, CÂND URMEAZĂ SĂ SE DESFĂŞOARE EVENIMENTUL ?
La începutul lunii martie soarele răsare la ora 6h 54m şi apune la ora 18h 02m, iar la sfîrşitul lunii martie, răsare la ora 6h 59m şi apune la ora 19h 41m, ceea ce ar însemna că la orele 20.00 vom avea parte de întuneric asigurat de calendarul astronomic.

Preluat de la Jacksun.


Try it. It could be fun :)
Now.... i wonder where i will be at 20:00 on Saturday.... Dark, candles... hm.....

Friday, March 28, 2008

Time and its effects

Due to the endless kindness of a very good friend of mine, i receive on a daily basis links that normally increase the awareness of my ignorance and add to the amount of my knowledge.

Today's link asked the question What to do with spare time?

It got me thinking as these days i have tried to implement a time management technique, but yes, the more time i have the less things i manage to do. But by eliminating the useless routines one can easily spare 2-4 hours a day, fact that is great, but... what to do with the spare time?
The conclusion of the article is learn. Open the book so you can read what other people have thought. And maybe in time you will be fit to write your own.
Learn - man never stops learning. Theoretically, of course. Among students, few are those that are conscious of their mission as a student, few are up to date with the news and what is going on in real time. Because reality is rarely fun... The thing is, no one reads no more. Fact that is alarming. Children spend their time in front of the computer and the TV - and due to the child protection and children rights and so on, even the smallest amount of punishment tends to be cataloged as violence... Which is not true, as children need discipline, they do need a spanking every now and then. I cannot remember being spanked - not because i was docile, but because we had a different system of punishment. I do not believe in violence, but i think that the child must know that the parent makes all the decisions - but nowadays, there is so much independence and the youth is so rotten spoilt.... I enter my once modest lyceum where people wore uniforms and concentrated on study and find that today, it is a fashion show. Video games, MTV, internet and movies are discussed, no more classic authors, no more poems, no more nothing. To be smart and know things means that you will get a certain amount of attention during tests. The rest of the time you will be called " nerd". To be smart is not cool anymore.
From an early age, girls dress provocatively and fashionably. They go out for coffee and chit chat on benches. Nobody plays dolls anymore, all the toys are automated and creativeness and imagination are not encouraged. Everything is served on a silver platter - the robots move and talk, the dolls cry and the animals make the appropriate sounds. There are doll houses, so there is no need to build one. There are movies - so there is no need to play mom and dad. I remember we did not have sophisticated toys. We used to make belief and imagined scenarios. We made clothes for dolls out of socks and old cloth. We used to draw. We used to run, jump and climb trees. Today children are afraid. Today, parents are so overprotective of their offspring that the latter grows up full of fears, indecisive and irresponsible. And yes, i think that all the bruises and all the messes i got myself into as a child helped me become the person i am now.
Innocence has somewhat become obsolete. Everyone knows at a very early age where children come from, and each generationthe shock is less and less powerful. I remember when i found out that there was no cabbage garden and no stork, i felt i had been lied to all my life. But i did not judge my parents for that, as sex at that time was a disgusting concept, so i did not blame them for trying to keep it a secret. These days children play the bottle at very early ages, and start french kissing before the age of 10. I personally find it disturbing, because the children of today are the society of tomorrow. Children barely see their parents, fact that also contributes to the general issue of mis-educated youth. These days, material values have started to be more important, so mothers work in order to assure a bright future for the child that ends up educated by a middle-class, middle-knowledge nanny. Anomalies increse, psichological disease is everywhere we look.
I am not sure i want my child to grow in this world. As i said today, society is going bunkers. Things that were unpercievable before are normal today, good and bad. But i personally think that the bad is worse that the goodness of good. Technology? Progress? Maybe. But at what cost?


My yoga experience

For the ladies that are too lazy to get on a life-sucking, breath-taking, blood-pumping, muscle-shaping machine, but who have to make belief they are working out, there are the yoga classes. Of course, the difficulty of the program is proportional to the physical qualities of the instructor, but in this case, the wannabe guru will do, especially as with yoga one is suppose to keep the eyes closed, the breathing steady and the body in contact with the floor :)
Missing the aquagym hour with Moises, me and A decided to enter the dark Ikea-decorated room and see what the big deal about yoga is. Impressions? The music was nice. The ambiance ( :) ) was pleasant. The spoken italian couldn't have hurt. Anything else? No, pretty much it.
My mother is a philosophy teacher, so of course she says that i did not get the point of yoga, that i need years and years of training before being enlightened with respect to the endless benefic effects it has on the body and the mind. I just think she needs to try it one day and then decide for herself whether yoga is really and art, or just a really good excuse for spending an hour or so doing nothing. I think it is all based on .... yes, perception. The ambiance ( :) ), the warm colors, the dimness of the lights - all create a feeling of relax - it only takes a few candles, some low volume chill out music and a carpet. Is the rest manipulation? Am i too shallow to understand the meaning of " inspire through the hands and expire through the feet" and " feel your body as it is becoming one with the ground" ? Am I too skeptic to enjoy the " pleasant sensations of liberation and difference between the left and the right side of me " after i have been kept in one position for a minute or so, and thus when getting back to the natural vertical state there is indeed a difference? Am i indeed incapable of not thinking i am head down and all my circulation is interfered with while i am supposed to " relax and see my body from above and then from below" ? Indeed, i agree that it was relaxing. Indeed, there are pleasant sensations. And i guess i did miss out on a lot of things as i didn't always understand what i was supposed to feel at one time or another as i do not know all ( non of ) the muscle names in italian nor all the body parts... But i did my best to relax, to enjoy the session, and not to burst into laughter at the corny stuff like " abandon your body and walk away" and " every single muscle is soft, with every breath you become heavier".....
It is all perception. Even if i do have to admit that concentrating on a different part of the body and forgetting about the previous one while you lie on your back is insightful, i strongly believe that it has been my first and last session of yoga.

MmmMmmmoises

Given the fact that we are both young and restless, me and A spend from 2.5 hours to 4 hours per day at the gym. The time there is even more pleasant as the instructors are very good looking and well aware that the female population of the gym is checking them out as they work out on their abs, their biceps or posterior. They usually fool around the gym with one another smiling charmingly at the feminine clientèle - they are the most valuable assets of the"20 ore", as i am sure that many frustrated i-live-alone-with-7-cats types pay for the single pleasure of having Him tell you " forza" with that smooth delicious accent. A little gym never hurts anyone, i used to say, but i do have to admit that it has helped a lot in their cases:) The TV's installed are usually left without attention as the machines are very well positioned to analyze the muscle formations of Moises, to sigh at the dreamy smile he is sooooo capable of and to imagine different scenarios where, of course, there are no other 30 sweaty persons around. And if that weren't enough, he is from Brazil. So, viva Brazilia?
I have never been particularly attracted to the very worked out, "i am sooo good looking", Johnny Bravo type. And neither am i now, but if going to the gym is a very pleasant activity for both my muscles and my retina, i say why not.
Thanx A, i really do owe u big time. And yes, i am cooking on Sunday :)

I need a miracle

I have finally started to do something uselful with these last days of holiday before all the italians start to populate the dorm as they normally do. I have already gotten used to the quiet and to the liberty of talking, shouting, listening to high volume music ( i have no speakers, so how loud can that be, but still, the idea remains ) without having anyone stick their head out of their cozy un-decorated rooms to ask me how i am and what have i been doing lately, only to afterwards smile smugly at me and tell me that he ( or she, but that never happened) is studying. I do miss Giuseppe though, even if we do not talk that often, it is still comforting to know he is there... I miss hearing him slam his door coz he is too lazy to let it slide, listening to his low mumbling voice without trying to understand what he's saying coz i never did and i have a strong feeling i never will, so why bother... I miss the music he puts on - he has very good taste in music and not only once did he try to educate that in me, but i am too stubborn and too lazy to put the " Giuseppe" folder in winamp and let it play.
So it is quiet.... It is peaceful.... At least on my side, coz on the other, there is A with her speakers and radio:) I started financial math a few days ago, but information just does not stick to my flying-somewhere-far-away mind. Even if it is written in a very easy-to-read and optimistic manner, even if it is full of funny examples and addresses the reader in personal terms so that reading feels more like a discussion and thus gives the advantage of turning back to the idea that you missed and trying to grasp the hidden meaning ( which i do a lot ) i still find myself lost among the formulas, the notations and all the simple words that not always seem to belong to the same sentence. I smile at stuff like " [...] several times, for instance, students have tried to convince the Authors that it was meaningful to compute the probability of a number, P(3). But they never succeeded..." and " Consider pneumonia cancer ( and touch wood ) ". The teacher is a very good example of both humor and wit, he reminds me of my father, a person who is jolly and strict at the same time, who has high demands on his students but who always has a smile, a joke or a sarcastic remark to make life a little bit easier for the lost in space students. All this makes the experience a little less frustrating, but still, as i go further into the mysteries of the book on probability, i realize that i was completely right to say that it is well beyond my capacity to understand what a distribution function or a density function is..... the teacher kinda lost me one lesson when he said that "computing the randomness of a random number we find it is not so random...... skull....." But who knows, maybe today is the day when all the miracles that have gathered along the years will finally start to happen. So i read.

Thursday, March 27, 2008

Not today

I was surfing the net this morning ( it was 7 am, yeah, , i am masochistic and i like to be sleepy all day) and i found a very interesting blog article, that said " Why Blog? Who has the time? " - fact that has gotten me thinking. Indeed, i have kinda ignored my page for a few days ( sorry to my faithful reader(s) ), but i have been busy - i am a very busy young lady, in the holidays, when there is no italian soul in sight, and nothing to do but study, chat and gym.... Anyways, inspiration has left me, and there are many things that i used to love that right now do not seem at all appealing... The dollar is plunging, food supplies are ending, oil prices are soaring, za trainer looks great and i am directing my attention to people that deserve and appreciate it.

There are many changes in my life... i have taken my time to sink it in, but i cannot ignore it anymore. Too bad, i kinda enjoyed denial.... There were a few questions i shouldn't have asked, a few things i shouldn't have done, but in the end, this is where i am and this is where i want to be.
It is not easy, but what is? I just hope i am strong enough.

Tuesday, March 25, 2008

Perfectsiune

Datorita bunatatsii infinite ale inhabitantei din 510 Javotte, am un pass pe o saptamina la Sala de sport unde ishi petrece orele de lucru cel mai aratos antrenor posibil. Parerea mea ca doar pentru permisiunea de al urmari la ore merita sa itsi faci permis. Eu, desigur, nu imi permit acest lux, si deci imi bucur retina doar saptamina asta - imi bucur okii cu el, imi satur necesitatea de apa in bazin, imi chinui corpul pe aparate, imi exfoliez pielea in sauna si imi imbunatatsesc circulatsia in jacuzzi... perfect. Absolutely perfect.

Io voglio

Rectific :

i want i want i want... and i want it sooo bad it hurts.... and i am afraid that one of these days i'll snap... and this day is close, i can feel it... i want i want i want i want.... keep away from me :)

Sunt pierduta in timp si spatsiu. Nu vreau nimic.

Monday, March 24, 2008

Culmi

Culmea EMO ( Enough Messenger Olready! ): sa stea si mama pe invisible.....

Emo

For all the emo's out there, this is for you !




Question : Why did the Emo cross the street?
Answer: You wouldn't understand... "




P.S. Thanx A !

Unire, identitate si alegere

Am deskis calculatorul mereu fidel, ce nu imi face probleme decit in momentele in care am prea multe aplicatsii deskise pe el, si m-am gindit ca o data cu cafeaua de dimineatsa - care de obicei este ceai, insa azi sunt mai somnoroasa ca de obicei si nitsika energie nu ar strika - sa urmaresc stirile din tsara... Prima stire, " Citeva sute de cetatseni au scandat azi unirea cu Romania" m-a facut sa ma uit panicata la calendar - e deja 27 martie???? Nu, este abia 24 :) Protestatarii insa au decis sa scandeze inaintea zilei istorice, mai bine mai devreme, daca e posibil, decit mai tirziu, cind nu se stie ce mai fac comunistii pentru a-i impiedica. Imi amintesc zilele din liceu, cind in ziua de 27 martie profesorii de istorie erau veseli si povesteau mindri despre evenimentele din 1918, desigur, dupa ce intrebau pe fiecare de ce este azi sarbatoare, si era rushine cind cineva nu stia. Eram copii, inca nu ne dadeam seama de amploarea problemei identitatsii nationale, pe atunci nu ne deranja atit de mult conducerea impotenta si prostiile din parlament. Acum insa problema s-a agravat.
In 1918, Sfatul Tsarii a proclamat unirea cu Romania. Actul unirii arata cam asa:

"... de azi inainte si pentru totdeauna.... " Aha, nu a fost chiar asa, insa a fost un vis frumos. Consider ca Unirea cu Romania este un viitor indepartat, si nu este aspectul primar al situatsiei. Problema noastra este limba, istoria, cultura stramoshilor- toate lucruri ce in secolul informatsional sunt distorsionate si pe cale de disparitsie. Limba ne este numita deja moldoveneasca, istoria este a Moldovei - nu e nici macar a Basarabiei, teritoriu cu care au jonglat Turcii si Rusii, ci a Moldovei ... Istoria Moldovei, care teoretic ar trebui sa includa si Moldova de peste Prut, nu?
O alta problema, restaurarea monumentului lupoaicei, ce a fost luat din fatsa Muzeului Natsional si despre care nu se spune nimic deja de citsiva ani buni. Daca tot asa vor disparea si valorile natsionale, fiecare ishi va alege natsionalitatea dorita, rusa, romana, turca, de ce nu... Caci totushi, traim intr-o lume moderna, o lume in care se maximizeaza libertatea umana si deci libertatea de a alege. Si ca sa fac o legatura cu un discurs de pe Ted, traim intr-o lume in care deja se aleg partenerii de viatsa, numele pe care il purtam, natsionalitatea, istoria, si, de ce nu, intr-un viitor, sexul.

Lectura suplimentara:
Wikipedia - Basarabia
Monumentul Lupoaicei

Vreau :)

De ce este rau sa vrei lucruri interzise? Si cine decide cind ceva este interzis? De ce trebuie sa fie anumite limite, de ce sunt acele reguli care pina la urma, nu au nici un sens ci creeaza doar frustrare? Pina acum, am incalcat vreo 2 din astea, si a fost minunat. Si mai vreau. Si nu imi place sa mi se spuna ca nu am voie sa nu vreau. Vreau si gata. Punct.

Till next time....


May i have the courage to change the things i can, the serenity to accept the things i cannot, and wisdom to know the difference.
Let things be. I know what i want. I know what i need. I know how to get it. It is just not the right time yet. So i will be patient. I will wait. And till then, i will float.
Maybe it is better this way. Maybe it is not. But tomorrow is another day. No moment is similar to the one that has just passed. It is almost impossible to replicate the conditions of a certain experiment. But we can try. When there is a will, there is a way. So, till next time.

Saturday, March 22, 2008

Not to do list

1. sa nu ma bag unde nu imi fierbe oala

2. sa nu spun oamenilor adevarul in fatsa

3. sa nu mai fac glume cu umor negru ( inclusiv cu canibali)

4. sa nu cedez cind stiu ca am dreptate

5. sa nu ma bag in taritse ca ma maninca porcii

6. sa nu ma subestimez cind nu este cazul

7. sa nu insist asupra unui argument rasuflat

8. sa nu ma tsin de trecut

9. sa nu mai pun intrebari retorice

10. sa nu raspund la intrebari retorice

11. sa nu accept provocarile de gen " i bet u can't do x"

12. sa nu regret ca s-a terminat ci sa ma bucur ca a fost

13. sa nu las calculatorul deschis cind plec pe mai mult timp pentru ca astfel
contribui la incalzirea globala

14. sa nu cer prea multe cind nu este shansa sa primesc ceva

15. sa nu incerc sa fiu ceva ce nu sunt

16. sa nu cred in cuvinte

17. sa nu lenevesc

18. sa nu ma culc tirziu

19. sa nu exagerez

20. sa nu uit sa spun " te iubesc".



( list to be updated later)

Vise, dulci vise :)

Dat fiind faptul ca sunt o visatoare inraita si nu trece pe linga mine nici o noapte fara sa visez macat 1-2 kestii, una mai ciudata decit alta, deseori cind ma trezesc din cauza unui zgomot( si nu, nu e imaginatsia mea, ceva byzie la mine in camera ! ) ma intorc pe cealalta parte pentru a visa mai departe visul placut sau ma trezesc la ore super matinale (ca de exemplu ora 8 duminika) pentru a fugi de imaginile din fatsa ochilor ce par atit de reale.... Pot sa visez ca imi e sete iar primul lucru pe care il fac cind ma trezesc este sa beau apa. Visez deseori cum cad, fug, ma ascund, caut, intreb, urc, strig etc - lucruri care se interpreteaza ca o stare sufleteasca zbuciumata, greutatsi cu care ma confrunt in viatsa de zi cu zi, puncte slabe si frustrari. Daca asa se zice, asa trebuie sa fie, nu?
De multe ori ma intreb daca ceea ceea ce visez este fructul imaginatsiei mele, sau daca au vreo insemnatate, asa cum insista site-urile de interpretare a viselor si chiar si acelashi Freud. Deci pina la urma, ce visez eu azi este fructul a ce a fost ieri sau a ce va fi miine?
Parerea mea proprie e ca sunt ambele. Se mai intimpla sa visez lucruri ciudate care nu mi le pot explica, ca de exemplu cifre ( 7 si 24 ), oameni in ipostaze ciudate ( cind de exemplu eu sunt eu dar sunt altcineva in acelashi timp), locuri in care nu am fost niciodata insa care imi par atit de familiare - sau pot fi doar clipe razletse, intelesul carora nu il inteleg, insa deseori aceste clipe au loc mai tirziu in viatsa reala, si eu imi raspund la intrebarile " cine era linga mine " si " de ce am zis eu asta??"... si nu sunt deja-vu, sunt chiar chestii pe care le visez si care mai apoi se intimpla, pentru ca mi s-a intimplat odata , cind eram eu mica de tot, sa finisez impreuna cu verishorul meu o fraza, la care el a ramas masca. Plus ca sunt si vise care mi se repeta de la 2 la 5 ori, insa au doar o parte comuna, pe cind finalul este mereu neasteptat.... Ma visam intr-un timp in casa bunicii, iar ea era fetitsa. Nu am de unde sa stiu cum arata bunica cind era mica, caci nu am vazut niciodata nici o poza cu ea, insa in vis o vad foarte clar. In vis bunica se tot invirtea in jurul meu, iar mie imi era frig, insa mereu acest vis se termina diferit. Apoi aveam vise ce continuau - stiam deja de unde am inceput si mergeam mai departe - clar ca nu in noptsi consecutive, insa pe parcursul a mai multor seri. Sora mea mereu ridea ca prea multe telenovele am privit, ca am inceput sa visez in episoade..:)
Nu pot sa spun ca nu am incredere in vise, caci am mai multe "dovezi" ca acestea au insemnatate, bunica mea, mama mea, sora mea, toate visam chestii care mai apoi se materializeaza intr-un fel sau altul. Insa, in majoritatea cazurilor, visele mele sunt rodul imaginatsiei mele, nu au pic de realitate in ele. Pina la urma, e ok, caci aceasta este metoda mea de a petrece foarte placut cele 7 ore zilnice de somn.

Friday, March 21, 2008

Fericire, bani si fructe de mare

Iarashi cineva mi-a pus mult prea controversata intrebare daca banii aduc sau nu fericirea.... si am raspuns ca nu, mie banii nu imi aduc fericirea - desi am stat citeva secunde si mi-am amintit cum stateam azi cu fetele si mincam salata cu fructe de mare in restaurantul ala super nice de pe via Bligny, si ne era atit de bine ca nu voiam sa ne ridicam posterioarele de pe scaunele cu captuseala colorata pentru nimic in lume.... Am decis insa ca acele momente nu erau de fericire, pentru ca eram toate 3 intr-o stare de depresie negata, fiindca ne pornisem spre a body painting exposition, si dupa ce ne-am deplasat in frig pina in China, am vorbit cu un nene de treaba care ne-a zis foarte frumos si tactic ca intrarea este 20 euro - era si normal, un local respectabil, fotografi, lista de invitatsi, si fete pe jumatate goale care se lasa pictate dupa bunul plac al artistilor. Putsin frustrate, infrigurate, dezamagite si cu repulsie fatsa de caminul gol, am decis sa nu finisam seara aia atit de sec, si deci am intrat in acel local unde stiam ca se servesc bucate savuroase. Ora era nitsel tirzie, de aia am decis ca o salata este mai mult decit deajuns, insa, cum acea masa deloc calorica nu a facut sentimentul de frustrare sa dispara si nici nu a astimparat hormonii de primavara, am decis sa ne retragem in camera de camin si sa consumam totushi cantitatea necesara de glucide, lipide, grasimi si kilocalorii ce s-au materializat in bomboanele de acasa. La o ceasca de ceai fierbinte ce era exact oportuna dupa ce am inghetsat de frig ( da, stiu ca este o gresheala lingvistica, insa trebuie sa subliniez cit de frig era ) am povestit despre timpurile bune si despre toate cite le-am tras in viatsa noastra experimentata - si am ramas cu ideea ca acum suntem tinere, acum ne permitem, si deci trebuie un repeat :) Deci pina la urma, ce este fericirea? Sau, fiindca se spune ca nu exista fericire, ci doar clipe de fericire, care sunt caracteristicile unei clipe de fericire? Liniste, pace? Sau din contra, zbucium, zgomot, pasiune? Depinde. Eu am avut clipe de fericire de tot soiul. Si nu stiu ce anume imi va aduce fericirea in viitor. De aia tind sa imi revad raspunsul de mai sus. Aduc banii fericirea? Cine stie, posibil. Astazi banii ar fi facut posibila o seara in compania unor fetse distinse, in imprejurari pompoase... Insa, nu cred ca ar fi fost o seara mai placuta decit a fost. Caci pina la urma, conteaza compania, conteaza persoanele din jurul tau, conteaza sinceritatea unui zimbet, conteaza frumusetsea unei clipe. Iar aceastea nu se cumpara.... se pot inchiria, insa nu se cumpara.

Colombe di Pasqua

A plecat cu sunet de rotitse de la bagaj pe gresia rece ultimul italian de pe holul meu, in urma caruia s-a instaurat o pustietate depresiva. Culoarea gri predominanta in designul interior al caminului este mai rece ca de obicei in lipsa zgomotului cauzat de ushile trintite ale lui Raffaele, hohotele de ris si discutsiile pe ton inalt ale lui Mirko, pasii rapizi ai colegei de baie si muzika rock a lui Giuseppe. Sentimentul este asemanator celui din preajma sarbatorilor de Craciun - cind am ramas printre ultimii studentsi din rezidentsa, cind se auzea vintul pe hol si muzica mea se facea simtsita de la bucatarie. In acele zile visam sa merg si eu acasa si sa nu ma mai intreb cine cutreiera holurile si deskide ushile la camere cind stiam ca nu este nimeni pe intreg etajul meu, voiam sa nu ma mai " bucur" cind vad ca ascensorul este exact acolo unde l-am lasat ( bucurie de care in zilele normale nu am parte ), acele zile in care stiam ca parasesc si eu acest orash gri...
Acum insa nu merg nicaieri, insa, deja am o alta stare de spirit. Faptul ca sunt singura nu ma intristeaza ci din contra, nu se mai aude nimic la ora 8 dimineatsa - Raffaele este o persoana destul de matinala si deci deseori acest lucru era in conflict cu dorintsa de somn a celor alte 7 camere de pe hol. Acum pot sa dau si eu muzica tare si pot sa ies la bucatarie in pijama - micile bucurii ale vietsii de camin :) Pe hol mai este o reprezentanta a tsarii de bastina, iar in cealalta parte sunt este si o sora de peste Prut :P. Deci pina la urma este ok:)
Pustietatea ne urmareste si la cantina, in drum spre care se observa intersectsia libera, fara motociclete, biciclete sau alte mashinarii similare, nu se vad tramvaie nici intr-o directsie si benzinaria este iarashi fara clientsi... Piazza Sraffa este la fel de tacuta, nici macar moshuletsul cu ziarul sau "24 ore" nu este, nici fata cu catselul minuscul nu sunt nicaieri la orizont. Ushile universitatsii sunt deskise, semn ca totushi nu este un film de groaza in care populatsia este exterminata, insa iarashi, eu si interlocutoarea mea suntem unicele semne de viatsa. In cantina insa intilnim alte specimene ce cred ca astazi este simbata - dormi pina tirziu, liniste si pace in jur, tre sa fie weekend ! Nu se aude nici un cuvint in italiana - doar est-europeni vorbitori de limba romana, sirbi, bulgari si alte natsionalitatsi neidentificate. Cantitatea primilor este ingrijoratoare - iar cind ne imaginam ca in septembrie un nou val de admiteri la universitate va mari si mai mult numarul moldovenilor, acest gind cauzeaza intrebarea "Da in tsara a mai ramas cineva?". Laitmotivele din cantina au fost macaroanele reci, pizza tare si carnea uscata - insa pina la urma, cind itsi e foame, maninci ce tsi se da. Cantina este locul in care se aduna si mai stau la taclale studentsii inainte de a se reintilni cu prietenii cei mai buni din acest semestru - micro, matematica si accounting.... Cei ce nu au plecat planifica vacantsa cu multa grija, caci cel mai mare dushman al studentului este timpul, niciodata nu reuseste sa le faca pe toate, si deci mereu renuntsa la unele indeletniciri, ca de exemplu, studiul. :)
Anul acesta este primul an in care voi avea parte de 2 sarbatori de Pasti, chiar daca in acest weekend spiritual nu este Pastele, atmosfera din jur este una magica - cu oua de ciocolata ce au in ele cadouri pentru cei mici, cu porumbelul de paste ( simbol al inocentsei, puritatsii, iertarii ) in loc de iepurashul de acasa , cu " colomba" ( in traducere porumbel ) ce este un cozonac specific foarte gustos, similar cu Panetonele de Craciun.
Anul trecut nu a fost atit de simtsita aceasta diferentsa de traditsii, caci pastele a coincis. Insa doar o dată la câţiva ani Paştele este sărbătorit în aceeaşi zi atât de catolici cât şi de ortodocşi. Asta pentru că cele două biserici calculează data învierii după două calendare diferite începând din anul 1582 când biserica apuseană catolică a trecut la calendarul Gregorian, pe când răsăritenii ortodocşi au rămas la calendarul Iulian. Calculele celor două momente celeste sunt şi ele diferite, apusenii fiind bazaţi pe luna plină ecleziastică, calculată din vreme conform unor tabele bisericeşti, datele fiind prestabilite cu mult înainte. Răsăritenii insa observă luna plină astronomică. Diferenţa dintre sărbătoarea Paştilor nu are, deci, o bază teologică serioasă, ci este mai mult un efect al diferitelor tradiţii urmate de cele două ramuri ale creştinătăţii. (Antena1)

Se aud clopotele din biserica din apropiere....

Thursday, March 20, 2008

Help? Anybody?

Dupa fereastra mea e soare, iar pe masa mea dezordine - ziare, cartsi, xeroxul la matematica financiara, caiete de conspect, contsinutul gentsii mele care a fost rasturnata pe masa in loc sa se caute cu calm obiectul dorit din ea ( si nu, nu sunt iritata zilele astea, este doar o parere subiectiva ce a fost exprimata de citeva ori de catre persoanele din jur ) etc. Ziua de astazi este prea promitsatoare pentru a fi pierduta, si totusi, dupa cum merg lucrurile, spre asta ma misc. Toate pe cite le am de facut sunt in stand-by din cauza lui. Am emotsii cind stiu ca este atit de aproape, ma trec fiori - este sentimentul de care am incercat sa scap deja de citiva ani buni, stiu ca nu ma duce nikaieri bun, insa deja a devenit parte din mine si nu ma pot schimba. Nu am curajul sa fac ceva, din cauza ca nu sunt buna la probabilitate, si desi stiu ca sunt doar 2 posibile rezultate ( Da sau Nu), nu imi dau seama care este shansa celei favorabile mie. Am nevoie de mult curaj pentru a actsiona, si desi ma frustreaza aceasta inactsiune pina la maximum, nu cred ca de data aceasta va fi altfel, deci nu o voi face, caci nu vreau sa risc, mai bine stau in banca mea si sper la un miracol. Din pacate, nu sunt atit de naiva ca sa cred ca se va rezolva de la sine, si deci, ajung iarashi de unde am inceput.... Nu imi place aceasta situatsie si deci trebuie sa o schimb. Stiu si cum, insa nu prea am incredere in fortsele mele proprii cind vine vorba de el, caci nu sunt lucida, emotsiile pun stapinire pe mine si de cele mai multe ori, in final ajung intr-un punct cu mult mai rau decit cel initsial. Si deci ce sa fac? Sa chem pe cineva sa imi omoare paianjenul de pe perete?

Si, desigur, intreg etajul meu a plecat acasa de sarbatori... Nici un Giuseppe, nici un Rafaelle, nici un Mirko si nici un cute stranger din 524 nu sunt aci cind am cea mai mare nevoie de ei.....

Fericire, bani si ipocrizie

Astazi nu mi-am notat in "to do list" nimic insa am reusit surprinzator de multe. Azi in calea mea au aparut nu o singura ci mai multe surprize, si este, desigur, o chestie de perceptsie. Am luat deja demult unele decizii, insa nu mereu pot sa ma tsin de drumul cel bun caci tentatsiile persoanei ce am fost ieri sunt inca prea puternice.

Azi se discuta aprins " Aduc banii fericirea?" Raspunsul este unul banal, pe care toata lumea il rosteste cu o convingere de fier "Nu", pentru ca de ar zice ca "Da" ar parea prea materialisti, iar in aceasta lume parerea celor din jur inca conteaza. Eu insa urasc ipocrizia, deshi nu 1 data m-am intrebat daca procedez corect in situatsiile cind intre a fi ipocrit si diplomat distinctsia este atit de fina incit e abia perceptibila.... E drept ca am cam renuntsat zilele astea la diplomatsie, lucru care ma face nitsel antipatica in ochii celorlaltsi, insa nu sunt persoane prezentsa carora imi va lipsi, deci pina la urma, sunt ok. Si da, cred ca banii aduc fericirea.... " fericirea" difera de la persoana la persoana, deci pentru unii, banii aduc fericirea.... sau , cum se zice, daca nu o cumpara, macar o inchiriaza pe vreo citeva ore. Pentru mine, fericirea este ceva tangibil la moment, si imi doresc din inima sa pastrez acest sentiment cit mai lung timp posibil.

Wednesday, March 19, 2008

Ignorantsa si presedintsi

A.S. In imagine, Bush :)

Ieri am decis ca ignorantsa este o binecuvintare, totushi aceasta trebuie confirmata printr-un studiu profund, lucru pe care l-am cam ignorat zilele trecute, din cauza unor factori endogeni ( lenea, somnul, frustrarea) sau exogeni ( lipsa de timp si acumularea activitatsilor de rutina ce fusesera aminate din cauza factorilor engoeni mentsionatsi mai sus). Insa azi dimineatsa, dat fiind faptul ca ieri am descoperit ca in contul meu google am si aplicatsia "to do list", am decis sa nu mai amin si sa ma informez ce se mai intimpla in lume. M-am trezit frumushel dimineatsa, am dat gata activitatsile de rutina ca mail, dusu cartsilor la biblioteca, rezolvarea exercitsiilor la accounting, si apoi am deskis frumushel ProTV.md ca sa vad ce se mai aude in tsara. Deshi ma asteptam la stiri ambigue si la interviuri care au un nivel de utilitate scazut, cel al preshedintelui privitor la al VI-lea congres al Comunistilor din Moldova m-a lasat ceva de genul "Ceeeee?? " . Dar nu in sens de revolta, da in sens de ignorantsa ce nu a disparut delok dupa ascultarea reportajului. ( Dada, ma doare ignorantsa mea, asta e!)
Deci sa mai ascultam odata reportajul.
Deci mai intii Preshedintele zice ca formatsiunea PCRM nu are nevoie de reforme, apoi se gindeste mai bine si anunta schimbarile radicale ce au avut loc. Ok.

"Aceasta modernizare s-a infaptuit de o maniera destul de radicala..." - lasam la o parte capacitatsile lingvistice a persoanei ce ne reprezinta tsara, ca el oricum sustsine ca limba rusa e a 2-a limba de stat, insa aceasta tema a fost deja dezbatuta, vezi post-urile mai vechi.

"... (pauza si privire sfidatoare) .... in conducerea suprema a partidului, in cazul dat in comitetul politic executiv, au intrat persoane... ( pauza ce lasa sa se vada cit ii e de neplacut sa faca aceasta declaratsie )..... de o.... generatsie tinara ( pauza pentru a sublinia importantsa acestui fapt) .... ce s-au nascut cel mai tirziu dupa anii 60.... " - deci ce fel de persoane?? nush, aceasta fraza depaseste capacitatsile mele intelectuale si lingvistice, si cu cit incerc sa imi dau seama ce fel de persoane???? asa si nu reushesc.... cine doreste sa urmareasca acest interviu si sa observe personal cit de pierdut si de resemnat este Voronin si sa simta aceeashi repulsie fatsa de sistemul moldovean, link aici "Oare ce se intimpla in Moldova" ... in final , citez " limba rusa este limba oficiala in RM... ea nu este interzisa. Si aici eu termin discutsia referitor la limba." Da, ca de obicei, stirile de acasa = bancul zilei....

Tuesday, March 18, 2008

Cam asa este

Astazi, fiind influientsata de timpul de afara si de trilul vesel al pasarilor, am decis sa nu mai amin lucrurile pe care le tot aminam, si astfel, din toata multitudinea de lucruri pe care le aveam in " to do list" au ramas numai citeva. Restul nici nu am vrut sa le fac niciodata - e adevarat cum se spune, cind vrei cu adevarat ceva, misti si muntsi. Am incercat eu sa misc vreo 2, insa pina la urma s-au dovedit a fi muntsii gresitsi, asa ca am skimbat putsin directsia :)

Multsumesc tuturor ce imi sunt alaturi, si nu, nu sunt iritata, si nici suparata, nu sunt pesimista si nici nu am ieshiri violente....

Liniste - Lucian Blaga

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

În piept
mi s-a trezit un glas străin
şi-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu.

Se spune că strãmosii, cari au murit fără de vreme,
cu sânge tânăr încă-n vine,
cu patimi mari în sânge,
cu soare viu în patimi,
vin,
vin sã-şi trăiască mai departe
în noi
vieaţa netrăită.

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

O, cine ştie - suflete-n ce piept îţi vei cânta
şi tu odată peste veacuri
pe coarde dulci de linişte,
pe harfă de-ntuneric - dorul sugrumat
si frânta bucurie de viaţă ? Cine ştie ? Cine ştie ?

Monday, March 17, 2008

Funny :)

Jok interesant gasit la Miruna.

Reguli:
1.Pune-ti music playerul pe shuffle.
2.Apasa forward pentru fiecare intrebare.
3.Foloseste numele melodiei pentru a raspunde la fiecare intrebare chiar daca nu are niciun sens. NU TRISA!
4.Ingroasa intrebarile si comenteaza raspunsurile.

Rezultate:
( insa avertizez, am tot ce este posibil in playlist, si nu trisez )
1.Cum te simţi azi?
Sweetbox- Everything's gonna be alright --- dadadadadada :-D
2.Vei ajunge departe în viaţă?
Samantha James - Angel love --- love ? again? nooooooo...
3.Cum te văd prietenii tăi?
Coldplay- Clocks ----- da, de obicei melodia care este pusa atunci cind ai video pe mute si oricum se intelege mesajul... deci talk less?
4.Te vei căsători vreodată?
Norah Jones - Cold, cold heart ---- o, da, exact la tsanc cintecul :)))) Deci ajung departe cu Angel love, deci iubesc un ideal, un inger, care desigur, nu calca pe terra ca sa imi zica mie " DA". Hm....
5.Care e tema preferată a celui mai bun prieten?
Duran Duran - Come Undone ---- dadadada, este si asta printre preferate...
6.Care e povestea vieţii tale?
Fragma - fragma --- hm, cam neclar....
7.Cum este/ era în liceu/scoala?
Unknown - Waroom ----- dada , de ce tre sa fie asa??? Eram ....diferita de cum sunt acum in liceu. Diferita in sens ca eram la fel insa tsineam totul inauntru.....
8.Cum poţi avansa în viaţă?
Enigma - Beyond the Invisible --- hm, deci go on and on and on beyond... the invisible?
9.Care e cel mai fain lucru la prietenii tăi?
Pink - Family portrait ---- va iubesc !!!!
10.Ce se preconizează pentru weekend?
Meredith Brooks - Bitch --- hahahahhaa, " i'm a little bit of everything, i'm a bitch, i'm a lover, i'm a child, I'm a mother.... " ... i am a conscience :PP
11.Ce cântec te descrie cel mai bine?
Destiny's Child - Lose my breath ---- dadadada, ma emotsionez in prostie, tre sa pun kestia asta la categoria " nu mai fac niciodata"
12.Dar pe bunicii tăi?
Ruki verh - Solnishko - :))
13.Cum îţi merge în viaţă?
The Rasmus - Sail away --- dadada, cu angel love, being a little bit of everything si losing my breath :)
14.Ce melodie îţi va cânta la înmormântare?
Pesenka o vrede pianstvo ( cintec despre daunele betsiei) ---- hahahahahahahaha, nu mai pot..... deci no more punch?
15.Cum te vede restul lumii?
Outkast - Idlewild Blue ---- deci nu numa ca outkast, da inca si blue.... si eu care ma vad ca o persoana vesela si energica... hm....
16.Vei avea o viaţă fericită?
Guns'n'Roses - Don't cry --- mde, deci da, incerc sa fiu puternica si sa nu ma las dusa de vintul de sail away :)
17.Ce cred prietenii cu adevărat despre tine?
Unknown - Suspicios Mind --- hahahha, how true !!!
18.Sunt persoane care te doresc în secret?
Belushi - It's my life --- dada, cintecul ala care il puneau la mare in continuu si la discoteci pe cind era bunika fata.... deci sunt viatsa cuiva???
19.Cum să mă fericesc singura?
Frankie Valli - You're just too good to be true, can't take my eyes off you ---- dadada, sa gasesc un inger mai pamintesc :-D
20.Ce ar trebui să faci cu viaţa ta?
Buddha Bar - Essarai -- --- deci aci apare muzika gen lounge/ chill out :)

Mde..... Iata am ris nitsel :) Thanks Jackson :)

Deci, prin urmare.....

Fiind rugata sa nu mai infloresc propozitsiile pina la maximum, am decis sa simplific frazele si deci sa fie mai pe inteles textul de pe acest blog. Ma voi stradui, insa nu promit nimic.

.................................................................................................

De ieri a inceput oficial primavara. Baba Odochia italianca ( adica La Vecchia Donna Odocchia) se manifesta prin intunecarea brusca a cerului, prin nori deshi, tunete asurzitoare, fulgere concomitente in diferite locuri, ploaie puternica, stranieri curioshi, si italieni speriatsi in case/ magazine/ metro/ tram.

.................................................................................................

Azi la italiana am decis ca intr-adevar, itsi tre 43 muscles to smile, and none to just sit there with a dumb look on your face, lucru pe care il facem de 2 ori pe sapt la lectsia de italiana :) in rest, cind ma intorceam de la univer si am vazut la et -1 in camin trupa de teatru ce fac repetsitsie acolo 1 data in sapt, m-am intrebat panicata, insa resemnata in oarecare masura , daca este iarashi luni...

.................................................................................................

Intrebarea mea de acest weekend ( thanks A ! ) este legata de perceptsie.... Si ma streseaza enorm ca mi-am bagat recent o idee stupida in cap si nu pot scapa de ea... Si stiu ca nu are nici un sens, insa tot ce e legat de persoana data este automat categorisit in mod incorect ca " evil " ( stiu asta , da cannot help it! ) si deci reactsionez intr-atit de ciudat ca pina si mie imi e sila... Si nu vreau sa fie asa..... Scuza-ma te rog!

Sunday, March 16, 2008

Revelatsii


I am happy
happy that i feel good
ca nu ma doare nimic
ca sunt sanatoasa
si ca mamica e bine
ca sora mea si familia sunt acasa
si totsi ai mei stau acum la masa fericitsi
ca este soare
ca miam dat finally seama ca nu tre sa caut ceva ce nu vrea sa fie gasit
ca nu voi fi cu cineva care nu ma vrea alaturi
mi-am dat seama pe cine iubesc
shi pe cine nu
stiu cine imi e alaturi
si stiu ca miine va fi mai bine ca azi

Party Pensionato

Dimineatsa m-am trezit la o ora mult mai matinala decit as fi crezut data fiind ora de culcare, ce era tot spre dimineatsa. Era frig in camera, lucru care nu m-a mirat dat fiind faptul ca nu pusesem cardul in usha, insa intrebarea e alta - eu m-am pregatit de culcare in intuneric? Si de ce nu tsin minte asta?? Atunci a aparut si intrebarea, oare cite alte lucruri de noaptea trecuta nu imi amintesc??? Si deci, sub cearshaful meu mototolit - data fiind starea de mahmureala si faptul ca incapacitatea mea de mishkare era cauzata si de febra musculara, nu aveam putere sa il aranjez in pozitsia initiala, am inceput a derula incet evenimentele de seara trecuta, in cautarea golurilor ce puteau fi umplute doar de A., cea care toata seara de ieri imi zicea ce cute sunt dupa 5 paharutse de punch. Deci asta e un punct + pe lista "Imi aduc aminte ca... "
Deci. Dupa obisnuita ora pe care o petrec in zilele obisnuite cu muzica in mod obisnuit data la maximum si setul de mishcari facute din obisnuintsa ( deci totusi se pot conjuga verbele si crea derivate, azi dimineatsa a fost ceva de genul " am uitat ce m-a invatsat doamna profesoara de l.romana - o oala, doua oli , a fi ateă ( atee, mai corect ) un bambuc, doua bambuce etc ), am observat pe panoul de linga ascensor un afish ce invita lumea din Javotte si vizitatorii acestuia la Party Pensionato. Se specifica ca vor fi " Music and Drinks", deci de mincare nu era nici vorba. De aia, nemincata deja de multe ore, primul pahar cu punch m-a facut sa intreb daca alcoolul ingrasha, iar cele ce au urmat deja au creat laitmotive. De exemplu :

1. A: vreau sa fumez !
Eu: nu !

2. un italian cu 10 pahare de punch in cap nu avea cele mai bune maniere, deci l-am invatsat sa spuna fara incetare " solo ballare " ( just dancing ) de a ramas saracu cu sechele

Insa suntem un pic inaintea
evenimentelor. S-o luam treptat, pas cu pas, pahar cu pahar :)Deci cind am ajuns la destinatsie, in jurul orelor 11:30, ghidate de simtsul meu de orientare ( da, am asa ceva cind e vorba de locatsii vizitate de catre mine de mai multe ori) si de muzica, am ajuns la locul desfasurarii evenimentului ca sa constatam ca toata lumea e in stand-by si ca nu se intimpla nimic in afara de miscarile DJ-ului si de muzica asurzitoare, fapt care a determinat populatsia in majoritate masculina din incapere sa stea in liniste, cumintsi, si sa analizeze din cap pina in picioare nou venitele ( adica noi) si sa le aprecieze ca pe niste obiecte pe o scara de la 0 la 10. Ne simtseam tag-uite, insa nu a durat mult, cum am intrat, asa si am ieshit, urmatoarea ora fiind petrecuta cunoscind mai indeaproape Pensionato, in discutsie cu semeni moldoveni ( inclusiv despre perdele si metode de agatsare ale acestora) si in cautarea unui latte macchiato care pina la urma tot din Pensionato de la Macchineta a fost cumparat, as Taxi Blues era bukshit cu studentsi si alte specimene ce nu aveau alta ocupatsie in acea seara de simbata decit sa stea la o tsigara si la o birfa.
Oricum,o data intoarse in sa
la plina de fum, muzica asurzitoare (insa ok, destul de buna, multsam DJ-ului) si italieni in stare de ebrietate ce varia de la 1 la ultimul hal, ne-am alaturat celor ce ishi asteptau rabdator rindul la coada dupa punch-ul improvizat - bautura alcoolica ce contsinea si compot ce face bine pe moment si foarte rau pe termen lung. Deci aici prezumtsiile de baza ale teoriei privind preferintele consumatorilor nu tsin, deci in materie de alcool " mai mult nu inseamna deloc mai bine."
Deci inarmate cu lichidul magic, ne-am amestecat in multsime si fara sa incercam sa atragem masculi, ne-am trezit insotsite de catre acestia pe parcursul intregii seri.
Un prieten de-al meu numele adevarat al caruia nu il pot pronuntsa insa cu totsii il cunoastem ca D mi-a demonstrat ca chinezii nu stiu sa danseze ( deshi poate era punch-ul vinovat ) si ca orice melodie suna cam la fel pentru ei si deci compromisul intre lipsa abilitatsilor de a mentsine ritmul si dorintsa de a dansa este sa sari in sus interminabil, caci 1. what goes up must come down, so u are safe shi 2. la un moment dat lumea din jur ishi pierde interesul si deci nu mai urmareste aparitsia neobosita cu ochi
ingusti care sare ca un titirez.
Alte aparitsii includ italianul cu prezentsa dezagreabila mentsionat mai sus (laitmotivul ;) ), ce de fiecare data cind se apropia de mine era privit cu maxima rautate de care sunt capabila eu dupa nitsel alcool, si deci acesta era nevoit sa precizeze ca "solo ballare" de fiecare data cind facea un pas in directsia mea. Saracul a ramas atit de lezat ca atunci cind s-a apropiat de prietena mea ii tot repeta ca " solo ballare" , si ea nu s-a prins care e faza, o fi o noua replica de agatsat? Pina la urma insa am scapat de persoana lipicioasa si am ramas cu cineva mai demn de incredere, insa pina la urma sunt nevoita sa ii zic un mare multsumesc lui A. caci speriata de desfashurarea evenimentelor in centrul carora se gasea, A. m-a luat de mina shi m-a anuntsat ca mergem acasa - eu am fost ascultatoare si mi-am luat ramas bun atit de rapid ca saracul italian a ramas masca singurel in mijlocul salii, insa trebuia sa ies de acolo caci simtseam ca ceva nu chiar bine avea sa se intimple, iar replica "solo ballare" nu m-ar mai fi salvat.
Odata ajunse in Javotte, am decis ca nu este inca ora de culcare (3:00) asa ca am mai stat la taclale pe hol linga lift, in l
imba engleza pentru ca sa fim sigure ca suntem intelese de eventualii somnambuli si de persoanele cu insomnie de la etajele 5 si 4 ( et 3 nu ne interesa, de aia nu vorbeam chiar atit de tare). Am descusut si am cusut toate evenimentele ce pareau la ora aia demne de mentsionat, am fost martore la prezentsa unui strain pe etaj si am dat-o in bara cu baiatul draguts din ultima camera de pe holul meu cind l-am intrebat daca merge sa faca laundry el avind in mina coshul pentru rufe ( intrebarile cu raspuns evident sunt specialitatea mea). Insa nu m-am oprit aici, ci il sorbeam in mod evident din ochi cit il intrebam suav " La ora asta faci tu laundry? " Deci nu stiu cum il mai privesc in ochi, insa pina la urma, A. imi tot repeta ca i was cute...... Din pacate pierdusem un mushchetar pe drum (V) - nu pe drum dar in forfota petrecerii, insa eram sigura ca mushketara data este bine in compania unui italian. Si deci, catre orele 4, mushketarele au onorat cu prezentsa lor patucurile, pentru a visa frumos, a odihni membrele inferioare si a deci pentru a putea trece seara in categoria "ieri".

Saturday, March 15, 2008

ap. 135

Acasa e forfota mare. S-au unit drumurile de la Odessa si Bucuresti la Chisinau. Toata lumea e la bucatarie - mamica si Diana pregatesc masa si sunt imputernicite sa dea ordine barbatsilor, tata taie, Victor amesteca, mamica prajeste / fierbe iar Diana aranjeaza masa. Calin se incilceste printre picioarele lor si arata tuturor ca nu are dintsii din fatsa si ca poate sa bea apa cu paiul fara sa deskida gura. Eu stau in camera mea si ma uit la "12 monkeys".

Pentru tine

Stiam. Nu stiu cum, de unde... Stiam si de ce. Intuiam. Insa sincer nu am vrut sa fie asa.

Imi pare rau. As fi vrut sa fie bine, vreau sa fii fericit... Sa stii ca daca ai nevoie de ceva, eu sunt aci.

Azi e simbata

Dupa masa delicioasa cu lasagna si carne de pui, am decis ca putsin soare si nitsica vitamina D nu ar strica, si deci am luat-o spre parcul Ravizza. Pe drum, am studiat atent persoanele originare din Pafos ( nu orashul din Cipru, ci acel loc de unde par sa fie toate persoanele ce considera un salut si deci observarea prezentsei cuiva alaturi constituie un compromis prea mare pentru persoana sa importanta) insa nu le-am atras prea mare atentsie, si desi prietena mea se tot intreba inca "De ce trebuie sa fie asa? " eu urmaream atent un student ce analiza curios inscriptsia de pe un monument, constructsie sau ce o fi din preajma universitatsii. Sunt sigura ca trecuse pe linga formatsiune de sute daca nu chiar mii de ori, insa abia in momentul ala ii venise sa citeasca ce e scris pe tablitsa. Am patsit-o si eu, intr-o ocazie cind am asteptat 40 min pe cineva si ma plimbam prin jurul cladirii centrale a univ, am observat "monumentul" si am decis sa vad ce reprezinta. Recunosc, pina atunci nici nu stiam ca exista, chiar daca trec pe linga el destul de des, niciodata nu ma opresc. Trec pe alaturi, insa nu ma gindesc ca ceea ce astazi ignor miine deja poate sa nu mai fie acolo. Poate nu ii voi simtsi lipsa. Insa poate ca da.

Pina la urma, are dreptate cel ce zicea ca noi nu TREBUIE sa facem nimic... Noi ALEGEM sa facem ceva.... Nu suntem obligatsi niciodata, caci mereu este alegere, insa deja depinde de noi sa gasim aceste alegeri si de exemplu din 2 rele sa alegem raul cel mai mic.
Saptamina asta mi-am dat seama ca sunt unele lucruri in viatsa ce nu au valoare.... Si e pacat ca nu intotdeauna stiu cum sa zic " te iubesc", insa imi promit sa invats.

Life is short. Enjoy it.

Promisiuni

Se spune ca unicul mod de a te tsine de cuvint este sa nu il dai niciodata. Nu obisnuiesc sa fac promisiuni desarte, si imi respect promisiunile facute, lucru care il astept si de la cei din jur.

Friday, March 14, 2008

Limba Noastra e o comoara.....

Deci se pare ca cele 7 luni petrecute in Milan nu au fost in totalitate inutile, caci deja ma pot intelege cu italieni diversi si ei, cit nu ar fi de straniu, ishi dau seama ce vreau eu sa le comunic prin eforturi extraordinare de a articula o fraza in care sa nu folosesc nici un cuvint in romana sau spaniola. Deshi de multe ori aceasta tactica - de a lua cuvintul din romana si de a-i adauga o terminatsie italiana ( ceva de gen furculition in franceza ), este una reushita, caci de cele mai multe ori aceste cuvinte exista. Am noroc ca limba italiana are zeci de mii de dialecte ( mie mi s-a spus ca vb ca in sec 16, insa vorbesc, nu? ), cei de la nord shi cei de la sud se inteleg mult mai rau decit romanii se inteleg cu moldovenii chiar daca noi cica am vorbi 2 limbi diferite - da, ma doare acest subiect, si m-a pocnit aci in italia, caci strainii nu se pot abtsine de la a ne intreba ce limba vorbim, shi deci aci incepe polemica, mai ales daca vreun italian sau vreo englezoaica face comentarii de gen " vorbiti aceeashi limba ca in romania, nu? ". Da, aceeashi limba, insa sunt mai multe dialecte ! Exemplul cel mai reprezentativ este fraza " A chicat o pearja in glod" shi echivalentul sau " A cazut o pruna in noroi." Insa nu sunt 2 limbi diferite. Deshi cindva a inceput sa se inventeze limba moldoveneasca - eram la bunica si rascoleam prin dulapuri, si am gasit o carte veche, scrisa in grafie chirilica, unde mineshterge = prosop ( shtergar si astazi ), mreaja sherodrumnica = cale ferata, gitlegau = cravata.

Ce urmeaza deja stiu pe de rost, eu o tsin una si buna ca e romana, cineva zice ca e moldoveneasca, cineva se abtsine, iar strainii se mira cum o simpla intrebare logica - deobicei incep conversatiile asa 1. cum te cheama 2. de unde esti 3. ce limba vorbesti acasa 4. stii italiana? - a cauzat o discutsie atit de aprinsa, si se gindesc ca noi avem grave probleme de identitate natsionala... Si da, le avem. Pareri gresite nu exista - da, s-a introdus si la noi in institutsiile de invatsamint tehnica motivatsiei pozitive ( adica cuvinte frumoase si recompense pt rezultate in loc de trasul de par, batutul cu rigla si aratatorul peste miini, urlatul intensiv si statul in colts cu miinile in sus ) si a brainstormingului - si deci da, consider si eu ca pareri gresite nu exista, insa pina la urma adevarul e unul, nu? Nu pretind sa vorbesc limba romana curat - deshi prin a comunica cu Adina ma apropii mai mult de acest scop, caci daca folosesc rusizme, ea nu intelege nici o boaba ( da, dezavantajul e ca mi-am adaugat in vocabular expresii specifice gen " ma iai ca din oala" , " ma lashi" "puii mei" "sub nivel critic" etc, insa nu e grav ) - insa vorbesc romana, cu o ploaie de cuvinte rusesti pe care le folosim cu totsii deoarece fiind cu totsii bilingvi, uneori ne exprimam mai ushor sentimentele printr-un cuvint cu semnificatsii multiple din limba rusa. Citeva dintre expresiile (cuvintele ) intraductibile cel mai des folosite sunt :

" gruz" - (rus) 1. substantiv, ce mot-a-mot inseamna in rusa greutate, insa in expresiile uzuale este folosit cu sensul figurat, greutate sufleteasca, cauzata fie de dezamagiri in dragoste, de probleme existentsiale, materiale ( ierarhia nevoilor lui Maslow) sau de o stare de plictiseala adinca ce te face sa itsi cautsi probleme chiar daca nu le ai, si , desigur, le gasesti neaparat. 2. (verb) " a se gruzi" - diateza reflexiva si " a gruzi" ( pe cineva) - diateza activa.

"pricol" - (rus) 1. subst. gluma, fapt amuzant, poveste scurta plina de haz, uneori arata caracterul ironic al unui eveniment. 2. (verb) "a se pricali " - a face haz de ceva sau pe seama cuiva, a-si bate joc de cineva.

"a spali" - (rus) - verb 1. a prinde pe cineva facind ceva nepermis, a descoperi un secret. Se folosesc derivatele "spalit", "spalire".

Nu sunt 2 limbi diferite, caci la urma urmei, "De la Roma venim, din Dacia Traiana" ( asa era scris in cabinetul de istorie in liceu ). Daca ar fi sa ne luam dupa argumentele celor ce insista ca vorbim o alta limba, cum am zis, in Italia ar trebui sa existe vreo 30 de limbi. Iar daca sa ne luam dupa argumentul ca fiecare tsara ishi are limba sa, atunci trebuie sa ne asteptam la limba Canadiana, la Limba mexicana, la limba braziliana, limba Noua-Zeelandeza, Limba Liechtensteiniana si, desigur, la limba Kosoviana.

Da, s-a publicat Dictsionarul moldo-roman, ce nu a fost acceptat de catre intelectuali si nici nu este distribuit de toate librariile care refuza sa il accepte. Sunt deja 2 sau 3 editsii. Si, fiindca nu stiam sigur cite editsii sunt, am folosit motorul de cercetare ( search engine - unele traduceri nu ishi au locul caci conceptele au fost inventate in limba engleza, si sa le traduci ar fi ca si cum ai zice ca te plimbi pe Cimpurile Elizee sau ca in NY te urci pe Cladirea Statului Imperial, insa in fine, fie si asa ) si am gasit aceeashi tema discutata pe forum-ul ziarul strazii si un dictionar detaliat al frazelor folosite de tineretul confuz de atita lupta pentru identitate si limba. Deci, anexez un extras din "dictsionarul " mentsionat, unde se gasesc si termenii pe care i-a explicat umila autoare a acestui post, si alte fraze pe care le auzeam in abundentsa acasa insa acum am mai scapat de ele odata ce am ieshit din mediul acela poluat fonic.

Si, ca cireasa de pe tort, imnul natsional suna asa:

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Da da, comoara, insa taaare in adinc infundata......


Enjoy.



A
A zamuti şeva √ a face ceva
A naeji √ a avea pretentii
A te vrubi-a intzelege
A obiji √ a obijdui
A umbla cu teolka √ a se plimba cu prietena
A ahui √ ai incalcat regulile de conduita
A zaibi narodu √ a juca pe nervi
A zaibi populaţia √ a juca pe nervi
Ai o mutra de împingător de vagoane √ a face o fata stilcita
A pastupi jestoka √ a se purta dur
Ai niste surori parasute √ ai niste surori usuratice
Amus iti dau o uşiganie ca o sa te intorşi cu pidalili in sus √ daca te lovesc, vei cadea jos
Amus iti dau uşiganii pe bot √ o sa te lovesc peste fata
Anekdoate √ banc
A te zaibi- a te satura
A te snimi-a fugi
A te sibi- a-si lua talpasita

Auzi fau √ imi cer iertare, oferiti-mi va rog o clipa de atentie
Ai da? √ chiar?

B
Bazar să nu şii √ fara DAR si POATE
Bazaru-i mort √ discutia e terminata Bazaruri √ discutii
Blea √ interjectie care nu necesita traducere
Bai, vrei la aporca? √ vrei la sectia de politie?(politaii)
Bai, tu trebu sa sii miniatiurnaia baba √ trebuie sa mai slabesti
Bai, duracule √ esti cam prostut
Bîdlan √ baiat rau
Biî - bou
Buhai √ bou
Badîga √ bistro, cafenea
Baklajan √ baiat rau
Blatnoi √ cool
Bumajnik-portmoneu
bai, eu vorghesc din marşrutci √ vorbesc din rutiera(la mob)
Buzzaaa..!! - inchide gura

C
Cîcăşios √ baiat rau
Cadru √ funny
Cal batrin √ baiat rau si needucat
Caloş din chirză √ galosi din cauciuc
Cicani - Ciocana
Chent √ prieten
Chipitoc √ apa fiarta
Chică pe buşi(verb) √ a fi mirat
ciumadan - om pierdut

D
Da şi esti goreacii pareni? √ esti atit de serios?
Dapu kaneşna √ da,sigur
Devcionşi √ domnisoare
Da nie kastrulea şeea √ da-mi te rog cratita ceea

E
El ma cumareşte √ el ma irita
Eu deamu psihuiesc in kizda masii √ devin foarte nervos
Eu napastoi ciştig √ sunt norocos
Eu pot sa atvicesc ca tu nu esti paţancă ciotcoasa √ serios,chiar nu esti frumoasa
Esti un mujic bun √ esti tare beton
Ea ne govoriti po ruski √ nu vorbesc rusa

F
Fa, vrei morojenă? √ draga,vrei o inghetata?
Foarte horosii √ misto


G
Ganeoj √ minciuni(exagerari)
Gura-n ghips √ o minuta de tacere va rog

H
Hai si ni-om razbiri √ hai sa rezolvam situatia
Huinea (subst) √ ceva necunoscut, nedescoperit de mina de om


I
(cenzurat de catre autoare)


J
Juc √ baiat istet
Jită √ fata
Jgut √ lantisor(la git)

Jmot√ zgîrcit


K
Kapikă √ ban
Koncenii - varza, naspa, rau de tot


L
la krugovaia lîngă zapravkă √ la intersectie,linga statia petroliera,sa opriti, va rog


M
M-ai ubidit √ m-ai convins
m-am vliubit √ m-am indragostit
m-am udivit √ m-am mirat
Mai, uai, bai √ adresare catre reprezentantii sexului tare
Mai, filitruieste bazarul √ da-ti seama la vorbe
Mai ,fau √ adresare catre reprezentantii genului feminin
Musar √ politist

N

nacialinic - sef
nastraenii - dispozitie


T

Ne-am tusuit √ ne-am distrat


O
oduvancik √ chipiu


P
padruji √ domnisoare
paseşte nii √ da-mi un pas
paţan puteovii √ baiat bun
priz √ premiu
pragon √ minciuna
pricol √ gluma
Priţipi – a agaţa ( o fata, o boala)
puţman √ om rau
patan ciotkos - om de treaba

R
rupi basnea √ tare beton

S
sabiresti √ stringe
siliodci √ scumbrie
starişi √ parinti
suparat concretno √ foarte suparat
sfitilinicu sfiteşte √ arde lampa
se grăgheşti √ se grabeste
a stervi √ a fi usuratica
stuceşte tăt şi bazarim noi √ pîrăşte tot ce discutam
stalinoi patan mai esti √ esti tare
storoj - paznic
strelkă - adunare
a sledi √ urmari


S
ştii şi de krasivo?am afighit √ stii cit de frumos a fost? chiar mi-a placut
şnuroc √ siret
ştampovki √ falsificat
ştucă √ 1000
ai zdviguri? √ esti bolnav?
şi buksuieşti? √ de ce nu faci nimic?
Crezi că eşti puc zemli? √ ti se pare ca esti foarte important?
Şini-i nacialinic pi zdania asta? √ cine e directorul aici?
Şini ne peredal za praezd? √ cine n-a achitat taxa?(in transportul public)
Şel mai ghenii- cel mai destept

şi ganeşti? - Ce ma, faci misto din mine?
Si naejaşti? - Ce vrei de la mine?


T
Tormozi √ opri
Tu auzi si eu tie iti vtiresc aişi? √ tu auzi ce iti spun eu tie?
Tu ganeşti √ tu exagerezi
Tu esti puteovii √ tu esti intelept
Tuftaua asta √ acest obiect nefolositor
Tat o sa şie clasna √ totul va fi bine
Trudnii - greu
Tat ii băţ √ totu-i bine
Trolik - troleibus

T
Ţăntru - Centrul
Ţimburuc √ mititel


U
Un paţan tare krutoi √ un baiat misto
Uai, aista îi svoi paţan √ acesta e de-al nostru
Uai, tu stii bazarul? √ stii despre ce vorbim? Urod √ urit
Umnii tare esti? √ esti istet?
Udaci ţie √ succes
Ujasno şi-i di prost √ Doamne, cit e de prost
Uciastok √ sectia de politie



V
Vreu sa pazdravlesc √ doresc sa felicit
Vunderchind uai √ foarte destept
Vabşe √ in general

Z
Zakuresc √ a aprinde un fum
Zakalibi(verb) √ a satura(a juca pe nervi)
Za bazar otveceşti? √ esti sigur de ceea ce zici?
Zvizdaneste-l uai √ loveste-l
Zvuk √ sunet


CONEŢ !!!

I like Chopin

Ziua de ieri a fost dedicata leneviei, si nu doar din cauza ca asa mi-a dorit inimioara, dar din cauza ca acesta a fost verdictul capului meu greu si ochilor dormiti doar 4 ore in noaptea precedenta. In mod normal trec cu bine de noptsi nedormite si de oboseala cronica, insa ieri am simtsit ca deja nu mai sunt ceea ce eram, deja se simt anii, imbatrinesc... Asa ca dupa ce am asistat la una dintre cele mai inutile lectsii din viatsa mea ( nu este "cea mai inutila", caci are foarte multe concurente, ca de exemplu lectsiile de geografie, sau cele de desen liniar din liceu - ce folos ca profu explica cum se vede unghiul si unde cade umbra, eu nu numai ca nu imi puteam imagina asa ceva, dar nici macar cind ne-a agatsat un scaun de tabla shi vedeam ce shi unde e, tot nu puteam sa desenez 2 linii paralele fara rigla... )

Cam o data in saptamina - insa poate si mai des, Bocconi organizeaza concerte de pian, muzica clasica, Beethoven, Schumann, desigur, Mozart... Ieri am ramas impresionata de repertoriu: Franz Liszt -Dupa o lectura de Dante, Fantasia Quasi Sonata , Gioacchino Rossini - La Danza, Chopin -PolaccaOp.53 si, desigur, Modest Mussorgskij, cu Tablouri dintr-o expozitie - superb. Sala era doar pe jumatate plina, insa cei ce au venit erau persoane ce intr-adevar iubesc acest gen de muzica si care se pierd in acea atmosfera, unde tot ce este banal, tot ce este rutina, toata realitatea dispare, totul se pierde iar spectatorul se gaseste intr-o lume diferita, unde exista doar pianul si muzica. Erau multe persoane in virsta - aceleashi fetse pe care le cunosteam deja - caci de fiecare data cind am ocazia, imi fac timp si ma duc si eu sa asist la concert, caci chiar daca sunt totalmente afona ( lucru care nu m-a impiedicat insa niciodata sa cint) asta nu inseamna ca nu apreciez muzica buna. Recunosc ca nu cunosteam lucrarile lui Mussorgskij, sau Liszt, insa deja sunt mai putsin ignoranta in aceasta materie. Deja stiu ce imi place - fetelor le-a placut Liszt, mie Chopin si Mussorgskij :-D

In spatele meu statea un domn de vreo 70 ani, care s-a scuzat mai intii, mi-a zis ca nu vede bine ce scrie in program, iar dupa fiecare partitura ma intreba cum se numeste. Era emotsionat, cine stie, poate fusese si el pianist cindva....

Mai jos, Chopin, Polacca, op 53.



Modest Mussorgskij, Tablouri dintr-o expozitie



A ieshit in sfirsit soarele, inmuguresc copacii, cinta pasarile, a venit primavara. Eu imi scot fusta din dulap :)

Thursday, March 13, 2008

Da Doamne Minte

Cu cit mai mult se mareste cantitatea blogurilor citite, cu atit mai mult descopar ingeniozitatea, curajul, tupeul si usurinta cu care alte persoane privesc realitatsile de zi cu zi cu umor si cu sarcasm, lucru care ma face consider posibilitatea de a ma lasa de blogguit si deci sa imi dedic timpul altor activitatsi cu mult mai folositoare, ca de exemplu: 1) lasarea in pace a ProTv, fiindca chiar daca imi aminteste de casa, doar ma face sa zimbesc trist la vederea stirilor din tsara - de obicei nimic important, caci orice nu ar fi, nu va dura - data fiind viteza cu care se schimba deciziile in parlament, constitutsia si valorile natsionale, in fiecare zi se intoarce o noua fila, se incepe de la inceput si astfel progresele sunt minore, daca acestea desigur exista. 2) Sa imi misc partea dorsala la biblioteca si sa imi iau in sfirsit cartsile alea la care ma uit mereu si care imi zimbesc de pe politsa, insa eu, fiind mereu ocupata cu micro sau accounting, le ignor complet. 3) sa ma opresc si sa ascult trilul pasarilor (a venit primavara ! ) in loc sa ma imi pun intrebari inutile, ce pe deasupra nici nu au raspuns. ... Si lista continua.
Ziua are doar 24 ore. Maximizarea utilitatsii acestora depinde de noi. Personal nu am gasit inca o functsie optima, caci imi e frica sa renunts la variabilele acesteia. Insa in viitorul apropiat, cine shtie....

Recomand : http://decolteu.wordpress.com/

De ce?

Ma mira cum se schimba punctul de vedere, si deci si toate variabilele unui model dintr-o singura miscare, un singur cuvint, o singura actsiune... Ma mira cum oamenii buni devin rai din cauza ca sunt supusi incontinuu unui mediu materialist, egocentrist si fara scrupule. Ma intristeaza faptul ca timpul trece insa nu se vad progrese iar populatsia continua sa gindeasca unilateral fara a privi obiectiv in perspectiva ( as fi vrut sa utilizez" to see the big picture", insa ma tem ca folosirea unei fraze in limba engl in contextul limbii romane as fi acuzata ca am creat o noua limba, asa cum se presupune ca prin folosirea cuvintelor imprumutate din limba rusa am dat nastere limbii moldovenesti ) Ma intreb de ce de cele mai multe ori superioritatea unuia este determinata de inferioritatea altuia, si nu de merite.... Este oare prea naiv sa ma intreb de ce nu putem fi o societate unita? De ce bunastarea unuia trebuie neaparat sa cauzeze lipsuri altuia, de ce simtsim ca totul este win-lose? Nu stiu de ce, dar simt ca am mai meditat asupra acestei teme, la care m-am intors fiindca noi si noi dovezi ale rautatsii sincere a persoanelor m-au facut din nou sa ma intreb " De ce??? "

"Oamenii buni ajung in rai... oamenii rai ajung unde vor. " Trist, dar adevarat?

Nepotselul meu intrebase cindva " Ce este raul? " Nu stiu cum i-a explicat sora mea, insa shtiu ca aceasta intrebare nu are raspuns bine definit. Cum a zis o prietena de-a mea, traim intr-o lume relativa.


Nu am urmarit astazi stirile, nu stiu ce a insemnat pt lume ziua de 12 martie. Shtiu doar ce a insemnat pentru mine. Aici noutatsile sunt bune. Si cred ca totul va fi bine, deoarece inca mai cred ca fiecare are parte de ceea ce merita.

"I live in my own little world.... But it's ok... they know me here."

Tuesday, March 11, 2008

La cererea cititorilor am decis sa nu mai postez ginduri pesimiste shi sa mi le pastrez offline. Deci ne vedem miine !

Monday, March 10, 2008

Aduc banii fericirea?

Astazi a fost o zi tipica de Milano - sa te trezesti dimineatsa la ora planificata de catre stropii de ploaie in ambele ferestre ale camerei, sa observi ca vecina de baie sta deja acolo de 45 min, shi ca shansele ca ea sa iasa de acolo in urm 5 min sunt mici - deci re-setezi mobilul, te intorci pe cealalta parte shi mai visezi un pic, ceva de genul " aha, where were we?" Da, eu pot face asa ceva, nu doar visez, ci imi pot continua visele intrerupte endogen ( vise tulburatoare ) sau exogen ( tramvai,pulitsie, sirena,telefon).
Azi ni s-a pus intrebarea ce am face cu 17 mln euro - suma care se joaca la loto saptamina asta. Hm... Majoritatea raspunsurilor contsineau : vila in Fiji, Hawaii, casa in Hamburg, London, Rome, ferrari etc... Gindurile mele insa au plecat imediat spre parintsii mei. De as avea 17 mln euro, acestia nu ar mai fi nevoitsi sa lucreze niciodata, si o vor face doar din placere - nu pot trai fara a fi inconjuratsi de zgomot, de mishkare, de tineret..... Deshi apoi am asistat cuminte la lectsia de probabilitate, shi am vazut ca shansele de a avea 17 mln euro sunt cam... mici, sa spunem asa.
"Banii nu aduc fericirea " - spun de obicei cei ce ii au. Insa vorba noastra din popor zice ca "Unde saracia intra pe usha, dragostea iese pe fereastra ". Shi totusi, " Unde dragoste nu e, nimic nu e"... Deci unde e mijlocul de aur? Cite oleaka din ambele? Cred ca depinde de persoane. Sunt persoane ce trec prin timpuri grele pentru a ajunge la destinatsie, tot impreuna, shi deci sunt fericitsi... Sint insa altsii ce vor totul de-a gata. Anna Nicole Smith, de exemplu. Avea aparent totul - se casatorise cu un octogenar miliardar care nu a intirziat sa moara, a nascut o fetitsa, era famous... apparently avea de toate. Insa nu a fost fericita... Shi cite astfel de cazuri sint.... Pe cind oamenii simpli se pricep mult mai bine sa se bucure de micile placeri ale vietsii, care la urma urmei sunt tot ce avem... Nu exista fericire, ci doar momente de fericire. Sa ne bucuram deci de fiecare din acestea.
Aduc banii fericirea? Probabil ca nu... Insa in lipsa acestora, omul uita sa se mai bucure de clipele frumoase.... Plus ca banii se obtsin mai ushor decit o dimineatsa calma si linistita, un zimbet pe fatsa unui copil, o floare de la / pentru partenerul de viatsa....
Parerea mea.