Azi e simbata

Dupa masa delicioasa cu lasagna si carne de pui, am decis ca putsin soare si nitsica vitamina D nu ar strica, si deci am luat-o spre parcul Ravizza. Pe drum, am studiat atent persoanele originare din Pafos ( nu orashul din Cipru, ci acel loc de unde par sa fie toate persoanele ce considera un salut si deci observarea prezentsei cuiva alaturi constituie un compromis prea mare pentru persoana sa importanta) insa nu le-am atras prea mare atentsie, si desi prietena mea se tot intreba inca "De ce trebuie sa fie asa? " eu urmaream atent un student ce analiza curios inscriptsia de pe un monument, constructsie sau ce o fi din preajma universitatsii. Sunt sigura ca trecuse pe linga formatsiune de sute daca nu chiar mii de ori, insa abia in momentul ala ii venise sa citeasca ce e scris pe tablitsa. Am patsit-o si eu, intr-o ocazie cind am asteptat 40 min pe cineva si ma plimbam prin jurul cladirii centrale a univ, am observat "monumentul" si am decis sa vad ce reprezinta. Recunosc, pina atunci nici nu stiam ca exista, chiar daca trec pe linga el destul de des, niciodata nu ma opresc. Trec pe alaturi, insa nu ma gindesc ca ceea ce astazi ignor miine deja poate sa nu mai fie acolo. Poate nu ii voi simtsi lipsa. Insa poate ca da.

Pina la urma, are dreptate cel ce zicea ca noi nu TREBUIE sa facem nimic... Noi ALEGEM sa facem ceva.... Nu suntem obligatsi niciodata, caci mereu este alegere, insa deja depinde de noi sa gasim aceste alegeri si de exemplu din 2 rele sa alegem raul cel mai mic.
Saptamina asta mi-am dat seama ca sunt unele lucruri in viatsa ce nu au valoare.... Si e pacat ca nu intotdeauna stiu cum sa zic " te iubesc", insa imi promit sa invats.

Life is short. Enjoy it.