Ginduri la miez de noapte

In aceasta noapte calda de vara cu eclipsa totala de luna visibila perfect de la etajul 13 al casei mele, eu ma gindesc la firea omului, la acea necesitate de a iubi si de a fi iubit. Pina la urma, suntem cu tosii comozi si sfirsim prin a ne apropia de acele persoane ce sunt apropiate de noi, pina la urma, acele persoane ce dau dragoste vor primi acelasi lucru inapoi. Trebuie sa ai doar nitsica rabdare.

Uneori insa iti doresti singuratatea, insa este pe un timp curt. Pacat insa cind te obisnuiesti atit de mult sa fii singur incit "uitsi" cum e sa fii cu cineva, atunci cind iti dai seama ca deja preferi singuratatea pentru ca este mai simplu, pentru ca deja iti place si pentru ca nu mai stii cum e sa iti fie cineva alaturi. Cel mai trist este atunci cind iti dai seama despre adevarul ce demult il evitai, cind descoperi ca nici tu nu esti persoana ce credeai, cind incepi a vedea cu totul altfel lumea, moment dupa care insa te inchizi inapoi in scoica ta si poate asteptsi sa te gaseasca cineva, insa de cele mai multe ori, speri sa ramii rece si solitar cit mai mult timp, pentru ca este mai sigur si nu implica nici un risc.

E complicat sa fii in 2. Sa trebuiasca sa luati decizii impreuna, sa aveti activitati comune, sa depinzi de cineva - sa iti pese.... Insa in acelasi timp, ai pe cineva ce iti este mereu alaturi, ce simte ceea de ce ai nevoie si este dispus sa te ajute, acel cineva ce are aceleasi vise, aceleasi temeri, acea persoana ce respira acelasi aer si vede acelasi soare exact asa cum il vezi si tu.

Poti descoperi insa ca nu poti. Ca nu mai esti acea persoana romantica ce daruieste / primeste flori si vorbeste inspirat despre sentimente si iubire. Descoperi ca preferi sa taci si sa ascultsi, ca preferi sa fii in umbra decit in lumina, ca preferi sa fii singur decit alaturi de cineva. Te-ai obisnuit deja. Si este greu sa te dezici de anumite obiceiuri. Si nici nu mai esti dispus sa faci eforturi. Descoperi ca iti este teama. Descoperi ca nu stii multe lucruri. Descoperi ca nu poti, si deci gasesti mii de scuze si te convingi ca nu vrei. Si crezi ca iti e bine. Fugi. Pentru ca nu vrei sa recunosti ca ai nevoie de ajutor. Si de nitsica afectsiune.....