Paste fericit !

Dimineatsa in ziua inainte de pasti este deobicei mult mai linistita ca celelalte in pofida trezirii impuse, a pregatirilor in toi si a multitudinii de persoane ce forfotesc in apartamentul cu suprafatsa totala de 65 m. Mamica este comandantul suprem, ea stie ce si unde merge, ce si unde se gaseste, ea spune cine si ce face. Tata nu este nicaieri la orizont - dupa atitsia ani stie deja ca nu trebuie sa se gaseasca in apropiere, deci se fytsyie pe linga mashina si ishi gaseste de lucru in alta parte. Victor inca nu stie acest lucru, deci cade in capcana si este nevoit sa urmeze indicatsiile mamicai privitor la ce si cum trebuie facut. Diana se supune caci stie ca este doar o dimineatsa dementa ( :))) ) si totul ia sfirsit in citeva ore. Calin este cel mai fericit, toata lumea ii face mofturile si ii da ceea ce ii doreste rynza doar ca el sa ii lase pe totsi in pace si nu sa se incilceasca in picioare. El este de acord, poate sa incurce tuturor si peste 2-3 ore- el nu se grabeste. In tot acest peisaj, eu sunt cea care face de toate si nimic. Eu, ca mezina, alerg de colo colo, dau sfaturi colo colo, ajut pe unde apuc si incilcesc treaba pe unde pot. Asta e treaba mea si ma pricep la ea.
In sfirsit, dupa ce toata lumea e impachetata si toate lucrurile sunt aranjate in mashina fara insa a fi categorisite, lucru care face descarcarea mashinii la destinatsie o activitate extrem de placuta, pornim, intr-un sfirsit. Drumul este lung si anevoios datorita efectului cumulativ al drumurilor bortelite si al fluxului de mashini cu shoferi moldoveni - kiar daca sunt multe vehicole cu numere de strainatate - este unica perioada in an cind fiecare a 3-a mashina are numere de italia, germania, spania, romania etc - pina la urma, cine face scoala de soferi in moldova se vede de departe.... de el trebuie sa te pazesti.
Odata ajunsi, dam cu ochii de energia intruchipata in bunica mea. Sa fie sanatoasa, la anii ei, este mai zglobie si mai vioaie ca o italianca de 20 ani... deshi nu, nu este o comparatsie tocmai buna, italiencile sunt lenoase la orice virsta :)
Simbata Pastelui nu variaza mult de la an la an, discutsii, gesticulari cu obiecte de bucatarie, si incercari de a schimba sistemul care este insa prea puternic si indestructibil. Daca bunica zice ca caldarea aia e albastra, nimeni deja nu mai comenteaza ca este in realitate verde. Daca se cere sa se aduca "patlagele jignite", nimeni nu se intreaba de ce se pun in galushte "roshii ofensate". Daca se urla din senin si aparent fara sens, se intelege ca se aude un pui tsipind undeva pe deal, care are nevoie de ajutor fonic. Doar persoanele nou venite in familie - ginerii si cumnatsii, dau nedumeritsi din umeri, insa o fac atit de naiv si sunt atit de buretsi ca in foarte scurt timp devin si ei elemente indispensabile a acestei mashinarii. Nimeni nu se mai mira de ce pe totsi ciinii ii cheama "Tarzan"- si nu, nu au grade de descendentsa, Tarzan I, Tarzan II, Tarzan Junior.... Doar Tarzan. Nu este ciudat ca toate vacile erau "Joiana" sau "Florica" in dependentsa de culoare, de ce toate pisicile sunt speriate si maninca castravetsi muratsi, de ce sacul cu faina este linga sacul cu zahar si deci de 3 ori din 5 umpli zaharnitsa cu faina, de ce sarea este tsinuta intr-un vas super mare pe masa, de ce gainile au 3 vase cu mincare, de ce foarfecele nu este niciodata acolo unde l-ai lasat si muuuulte alte chestii. Totul este normal. Pina la urma, invetsi ca la noi in familie rareori se pun intrebari, ci se fac afirmatsii : "Ha, uite ce interesant e asta... " De obicei, nu obisnuim sa dezvaluim adevarata fatsa a familiei noastre persoanelor din afara, chiar daca acestea intentsioneaza sa devina parte componenta a acestea. Este periculos si poate duce la anularea tuturor planurilor. :))))
La orele 12 in noaptea de Inviere incepe slujba la biserica, deci toata lumea are ceva de spus cind vine vorba de ce trebuie sa ia bunica incolo, cu ce sa se imbrace, ce culoare sa ii fie basmaua etc. Bunica a pregatit deja locul de munca, si pleaca la biserica de peste carare. Mamica initsiaza procesele, eu si majoritatea continuam dupa exemplul ei, tata face glume si mentsine lumea treaza dupa orele exagerat de tirzii, iar calin fosaie in dormitor. Se face miel umplut, galushte, rasol, mincarica ( din carne de miel si cocosh si sos de legume cu condimente), salate si desigur, racitura, care este turnata in vase in dimineatsa dupa cele citeva ore de somn. Te trezesti cu sunetul lingurii ce da de fundul cratitsei mari cu floricele albastre si cu un "buna dimineatsa, cum ai dormit?" de la mamica ce tocmai a pus rasolul in farfurii. Cearshafurile sunt reci insa ai asa o impresie ca aerul de afara este si mai rece, de aia nu ai chef sa te ridici din patul ce nu este de pe timpul bunicii, ci a strabunicii. Insa paharele nu se spala singure si nici masa nu se aranjeaza, pe cind oaspetsii da, se autoinvita. La lavoar se gaseste numai apa rece, de aia cind itsi este oferita cu multa afectsiune o canutsa cu apa calda ce initsial era destinata pentru barbieritul lu tata, aceasta este primita cu cel mai larg zimbet posibil dat fiind chipul tau pe jumatate adormit. Demult nu am facut kestia cu spalatul in apa cu un ou roshu, un ou alb si un banuts. Cind am aflat ca nu exista mosh Craciun am renegat si Iepurashul de Pasti....
Se maninca, desigur, sfintsit. Pasca, ou, sare, cash, salam - ultimul este datorat faptului ca nu conteaza ca deja nu mai sunt timpurile alea grele, salamul este oricum considerat delicatesa.
Calin anul trecut tot intreaba " Cind vine Pastele?"
"A venit deja"
"Pai unde e? Nu il vad... "