Eu cu mine

Intrebari, mereu intrebari, shi nu intotdeauna sunt cele ce merita raspuns. Astazi la un moment dat ma gyndeam la intuitsie, si la linia fina ce o desparte de paranoia... shi ma gyndeam daca intuitsia precede evenimentele sau daca e un mecanism de cauzare? Adika daca itsi pare ca ceva se intimpla sau se va intimpla, prin comportament inconshtient cauzezi acel fenomen... Intuitsia mea nu m-a dus niciodata in eroare... e asa un sentiment straniu cind vezi ceva clar insa nu potsi explica ce e shi cum e shi nici nu stii de ce stii, insa shtii... e foarte frustrant pentru ca deseori nu am incredere in intuitsia mea din diverse motive, primul fiind respingerea adevarului, incercarea de a evita o alta dezamagire, dorintsa de a lupta in continuare chiar shi pentru o cauza pierduta... insa acestea erau intrebarile pe care mi le puneam in timpul zilei... seara cind vine insa, in intimitatea camerei mele, imi dau seama ca tot ce e in jur este modelat de mine... shi nu vb de pozele de pe peretsi, de colajele de felicitari sau de alte elemente etichetate de mine ca " design tools".... Beauty is in the eye of the beholder... Conteaza mult cum vezi lucrurile, cum vrei sa le vezi... acelashi eveniment este interpretat diferit de diferite persoane, are efecte diferite shi cauzeaza reactsii diferite. Pina shi EU de azi dimineatsa nu sunt deja EU de asta seara... Deci nici nu se pune intrebarea sa incerc sa ma intreb cine voi fi EU myine dimineatsa... Insa nu trebuie sa avem frica de schimbare, schimbarea e ceva natural, shi, cum imi place mie sa zik, fara schimbare nu exista progres. Cum nu toate verigile unui lants au aceeashi duritate, nu rareori o veriga se desprinde pentru a se uni unui alt lants ce poate are alta menire.... insa fara a intra prea adinc in concepte atit de teoretice shi fara a utiliza metafore in care intr-un final ma pierd shi eu, darmite cititorul meu fidel, ceea ce vreau sa zik este ca " i think, therefore i exist" se transforma de cele mai multe ori in " i act, therefore i exist"... nu trebuie sa avem frica de gresheli.... trebuie sa avem grija de greshelile pe care le repetam. Shi nu neg, sunt extrem de tentata sa o apuc pe un drum cunoscut deja de mine in sperantsa sa gasesc o cotitura pe care nu o vazusem, cu credintsa ca de data asta va fi diferit, pentru ca eu sunt diferita... insa nu imi permit sa imi rod pantofii noi pe aceeashi cale ca shi pina acum... prefer un alt drum, care de la inceput ishi arata dificultatsile, insa cel putsin nu am amintirea eshecului shi deci pot spera la acea luminitsa la capatul tunelului.....
Da, imi pun intrebari... da, gasesc acele raspunsuri care ma aranjeaza shi le numesc " intuitsie"... cind dau de ceva ce nu imi place, zik ca e " paranoia "... da, greshesc, shi da, imi zic ca a greshi este uman.... shi chiar daca fac 2 pashi inainte shi 1 inapoi, nu stau pe loc in asteptarea unui miracol, pentru ca am invatsat ca " miracolele" sunt doar " efecte "....