Birocratsie shi sperantsa ( 1 )

Ziua de azi a inceput ca oricare alta din ultimele 2 saptamyni - skularea la ora matinala ( matinala find inainte de ora 7 ) cind tot Javotte doarme, iar Capitanio shi Kramer nu sunt mai brezi, insa de data asta dintr-un motiv diferit de a reciti cele invatsate cu mult spor in ziua precedenta, shi , in cel mai bun caz, in ziua inainte de aia, un motiv altul dekyt pentru a pleca la examen cu haos in cap, pix shi student id card in geanta, sperantsa la mai mult shi la mai mare in oki shi cafea in synge....
Totsi dormeau...Totsi in afara de 5 studentsi doritori de a solutsiona o problema stringenta, shi anume obtsinerea documentului ce atesta shederea legala pe teritoriul Italiei ( cine oare e mai legal dekyt un student??? ) shi care permite skimbarea aerului milanez caracterizat de poluare ecologica shi fonica, pentru un altul, la fel de european - alegerea e la discretsia posesorului de soggiorno....
Deci pe la 6:45 in dimineatsa asta, incep a suna telefoanele, pentru ca fiecare dorea sa se asigure ca celelalte partsi participante la lupta contra birocratsiei au facut okishori si la ora stabilita - adika 7:15 - vor fi in locul stabilit, ce varia in functsie de lokul pornirii.
Deci fara mari intyrzieri, la 7:35 eram la ceea ce credeam ca e Questura - plini de sperantse, cu zymbet pe buze shi okii semi-inkishi, infriguratsi am intilnit zorii zilei shi rasaritul la coada cu multsi altsii ca noi ce ar fi vrut sa intilneasca acel rasarit in alt mod. .... Stateam in coada din fatsa cladirii impunatoare si discutam probleme globale - vom ajunge oare la cantina la timp sau nu?
Insa, pina la urma s-a dovedit ca bateam la usha greshita.... literalmente. Am intrebat de paznici daca problema noastra ishi poate gasi solutsie inauntru, iar ei ne-au asigurat ca da, ne-au intrebat daca cunoastem opera moldoveneasca, shi, auzind ca da, au zis sa stam shi noi frumushel la coada. Odata intratsi, s-au luat numere - aci nu se imbulzeste, nu se striga, nu se cearta - makar putsina civilizatsie se simte, deshi nu e meritul italienilor, pentru ca la oficiul pentru straini, majoritatea o constituie..... da, strainii. Deshi trebuie de mentsionat eficientsa sistemului atyt de bine gyndit - intri, itsi iei un numar, apoi pleci in alta sala shi asteptsi sa apara pe ecran cu cifre mari roshii numarul inscriptsionat pe bucatsika de hyrtie din myna ta shi cind its vine timpul, pleci la ghisheu shi its rezolvi problema. Suna simplu? Pai, nu e kiar asa ;) Eficient, dar eficace?
In primul rynd, machinetta pe care trebuie sa o abordezi in maniera corecta nu se face vazuta din prima - deci trebuie ori sa analizezi atent decorul interior al oficiului public, ori sa itsi aduni curajul shi toate cunostintele in materie de limba italiana shi sa intrebi pe cineva, acel cineva fiind de obicei vecinu, care se uita la fel de nedumerit in jur shi care, desigur, la fel nu poseda mari capacitatsi lingvistice, ori apelezi la paznic, care are timp berechet sa te intrebe pe linga de ce ai nevoie shi de unde esti, cu ce te okupi, daca itsi place in italia etc... Partea rea e ca la aceasta etapa apar confuziile - paznicul sus mentsionat care e atyt de amabil shi explica rar shi lent shi intr-un limbaj pe intelesul tau ce trebuie sa faci shi cum, pina la urma da informatsii eronate shi deci tu, total ignorant, esti indreptat intro directsie greshita, despre care itsi dai seama de obicei prea tyrziu, cind ajungi sa fii kemat shi doamna de la ghiseu itsi zice plictisita shi rapid ca " mi dispiace, ma devi aspettare nella otra fila " , sa stai la cealalta coada, care e desigur, mai mare ca cea recent parasita. Esti iarashi de unde ai pornit, cu exceptsia ca deja cunosti pe ce buton sa apeshi ca sa obtsii ce doresti de la machinetta cu numere magice - e un fel de second date ;) iI
In cazul in care tot procesu de mai sus s-a desfashurat in timp util, subiectul reusheste sa ia alta foitsa shi sa se incadreze in alta coada, care va duce, eventual, la izbavire... insa de cele mai multe cazuri, se pleaca de la oficii cu sentimentul unei diminetsi pierdute, insa cu sperantsa in suflet, pentru ca orele petrecute la coada, nemincat shi nestiutor te-au lasat cu cunostintse in cauza, shi anume - 1. paznicul nu cunoaste informatsia necesara tsie, el e acolo doar pentru a asigura ordinea publica 2. daca totushi necesitatea te impinge sa il intrebi ceva, raspunde evaziv la intrebari shi nu lua ca atare ceea ce te sfatuieste, cugeta mai intii daca itsi par logice cele enumerate 3. ia o decizie bazata pe intuitsie shi pe simpla observatsie - la care coada stau cei mai aproape de natsionalitatea ta, judecind dupa culoare, comportament shi numar de copii in spate. 4. intreaba shi tsi se va raspunde... nu mereu ceea ce vrei sa afli, insa makar in conversatsie timpul trece mai repede ;)

( to be continued .... )