Migratsie, de ce?

www. unimedia.md - " In 2002 au plecat să muncească în SUA prin Wrok&Travel " 50 de studenţi, apoi în 2006, potrivit datelor Ambasadei SUA, numărul acestora a ajuns la 1400, iar în 2007 - la peste 5000. Cca 20 % din studentsi nu se intorc, iar 42 % se intorc cu intirziere".
De ce nu se intorc studentsii, sperantsa tsarii, viitorul ei, de ce ramyn peste hotare shi uita de plaiurile mioritice? De ce studentsii prefera sa lukreze la hotele, la bucatarii, la magazine, sau , in cel mai bun caz, in restaurante in calitate de chelneri, pe meleaguri straine, departe de familie shi prieteni, in lok sa revina in tsara unde studiaza la institutsii superioare de invatsamint shi " au shansa sa se angajeze pe specialitate shi sa traiasca decent " ( glilimele ) ? De ce? Pentru ca salariul unui absolvent este cuprins intre 1.200 - 2500 lei in institutsiile private, sau kiar mai mic in cele de stat. Pentru ca acest absolvent nu are posibilitatea de a intemeia o familie, pentru ca uneste doua saracii.... pretsurile apartamentelor cu mult peste mijloacele financiare, salariul abia daca acopera chiria + hrana + alte keltuieli... In mintea tuturor deci infloreste gyndul de a pleca peste hotare pe o perioada de la 2 ani la 5 ani shi de a acumula un mik capital pentru a putea investi in viitorul pe tarym moldav... insa de cele mai multe cazuri, tinerii ramyn peste hotare. JFK spunea " Ask not what your country can do for you, but what you can do for your country ". Traducerea impusa de contextul moldovean arata cam asa " nu te intreba ce poate face tsara pentru tine shi nici ce potsi face tu pentru tsara... intreaba-te ce o sa maninci myine. "
Solutsia totushi exista. Unica problema e de a o gasi. Insa data fiind situatsia politica actuala, nivelul coruptsiei shi al birocratsiei, lipsa de transparentsa shi dreptate, perspectiva nu este dintre cele mai luminoase....

Este aceeashi problema cu migratsia in masa care persista in Moldova deja de mai mult de 10 ani - Germania, Portugalia, Frantsa, Spania shi, desigur, Italia. Problema nu este atyt traficul de fiintse umane, ci migratsia benevola, destramarea familiilor sau migratsia satelor intregi - la un moment dat, circula un zvon ca un cetatsean italian ar fi intrebat femeia pe care o angajase la lukru ce tsara e shi unde se afla Copaceni..... Se spune ca peste 1mln oameni sunt angajatsi peste hotare, care, desigur, alimenteaza doar consumul intern. Fiecare familie cel putsin cunoaste o alta familie care cade in una din urmatoarele 3 categorii :
1. tatal e plecat peste hotare, lukreaza in domeniul constructsiilor, in mod regulat membrii familiei ramashi acasa, merg la Banca / Western Union pentru a retrage o suma de bani ce este keltuita pentru teracota in baie, mobila noua in sufragerie, haine + taxe shkolare pentru cei 2 copii shi, peste un timp, poate se achizitioneaza un imobil in Chisinau sau Baltsi.
2. mama e plecata in Italia, de obicei, lukreaza intr-o familie yngrijind de o persoana in vyrsta. trimite bani acasa regulat, care deseori nu sunt cheltuitsi in modul mentsionat mai sus, ci aruncatsi in vynt pe bautura shi femei de catre barbatul lasat acasa din capul sau, cu sau fara copii, cu sau fara scrupule, cu sau fara mindria ranita de catre cometarii de genul - "femeia ta lukreaza shi aduce bani, nu ai putut sa o tsii linga tine, ai nevoie sa te intretsina "
3. tatal e in germania, mama e in italia, iar copii traiesc la bunici sau la alte rude, neintselegynd de ce nu pot avea si ei o familie normala, shtiind la o vyrsta frageda ca banii nu aduc fericirea, mai ales cind acei bani trimishi de parintsi acasa nu sunt keltuitsi in interesul copiilor de catre persoanele " de incredere ".
Intr-un final, familiile se reintregesc, fie in moldova, fie in strainatate, shi deja depinde de la caz la caz daca acest final este unul fericit sau nu.

Extras din Interviul Agenţiei de presă IPN cu Melanie Marlett, directorul de ţară al Bancii Mondiale pentru Moldova, "Este importantă îmbunătăţirea climatului investiţional pentru ca moldovenii să investească în propria lor ţară":

IPN : Si ca o întrebare generalizatoare pentru cele trei anterioare, de ce credeti ca moldovenii nu-si pot gasi de lucru în propria tara, fiind pusi în situatia sa-l gaseasca în alte tari, cu mari repercursiuni negative sociale?

MM- Eu nu as generaliza. Exista cazuri în care moldovenii si-au gasit slujbe reale aici, în tara, si au initiat propriile lor afaceri. Situatia existenta nu este rezultatul absentei ofertelor de slujbe pe piata (cel putin nu se datoreaza doar acestui fapt). Într-o masura mai mare aceasta se datoreaza faptului ca s-ar putea sa existe mai multe oportunitati în unele state membre ale UE comparativ cu cele ce exista în prezent în Moldova. Acest fapt nu înseamna ca o atare situatie va persista la infinit. Tarile care în prezent sunt state membre ale UE si care sunt economic robuste au trecut prin procese similare în trecut. Situatia s-ar putea sa se schimbe în baza reformelor economice în domeniul mediului de afaceri, politicilor sociale, colaborarii cu UE, etc. Factorii de decizie în materie de politici din Moldova ar trebui probabil, de asemenea, sa tina cont de faptul ca migratiunea este un fenomen raspândit la scara globala. În prezent persoanele migreaza chiar si din statele mai dezvoltate în cautarea unor oportunitati mai bune. Mai exista si exemple de migratiune masiva din alte tari Europene, cum ar fi Suedia, la începutul secolului 20, sau Irlanda dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Exista chiar si o gluma în Irlanda care spune:"Ultimul irlandez paraseste tara, va rugam sa deconectati lumina". Cineva si-ar putea cu mare greu imagina acest lucru aruncând o privire asupra acestor tari în prezent. În prezent aceste state sunt punctele de destinatie pentru migranti.

Deci " Exista cazuri în care moldovenii si-au gasit slujbe reale aici, în tara, si au initiat propriile lor afaceri", a spus directorul de ţară al BM pentru Moldova, "exista cazuri ", deci nu suntem cu totul pierduti? In marea de plecari peste hotare, da, " exista cazuri" de succes pe plan intern. Insa costul deskiderii unui business in Moldova este cu atyt mai ridicat cu cit in ratingurile internatsionale privind coruptsia suntem pe ultimele lokuri, toate tsarile pe an cresc 1-2 pozitsii, numai Moldova in 2005, la indicatorul " cost of doing business", era pe lokul 88, in 2006 pe lokul 103.... e drept k in 2007 e deja pe lokul 92, asa-k poate mai sunt sperantse?

Doing business in Moldova, 2008, WB ,

http://www.doingbusiness.org/Documents/CountryProfiles/MDA.pdf