
Am citit frumushel instructsiunile de pe pachetul de vopsea de oua- lucru pe care nu il fac mai niciodata, deci a fost un progres... Apoi mi-am adus uneltele din camera si am trecut la activitatea propriu-zisa, fierberea oualor. Nu fara emotsii a trecut acest proces - da, cit de greu poate fi sa fierbi un ou?? Insa data fiind experientsa mea de incilcire in lucruri simple si incapacitatea mea de ma descurca cu probleme banale, am decis sa imi iau toate masurile de sigurantsa, si deci am urmarit cum fierb simbolurile de pasti si am avut grija sa le las citeva minute in plus, ca sa fiu sigura ca nu ma fac de ris cind le voi ciocni si acestea se vor dovedi crude. Apoi a urmat vopsitul propriu-zis. Doar fierbi apa, rastorni in ea contsinutul pliculetsului si pui ouale - nimic mai simplu, insa eu m-am simtsit cum ca mare lucru as fi facut si eram foarte mindra de rezultatul obtsinut. Desi la un moment dat a trebuit sa renunts la ideea ca voi avea oua roshii si deci trebuia sa ma multsumesc cu oua roz, am gasit insa o solutsie si deci pina la urma, s-au inroshit. La sugestia unei foarte bune gospodine, am uns operele mele de arta cu ulei pentru a le da nitsel luciu, apoi am primit in dar si niste ornamente - multsumesc 518 + 1/2*128. Deshi ornamentele sunt pentru acele oua ce nu sunt " frumoase", am primit darul ca un act de bunavointsa si nu ca o aluzie " na, macar citeva oua sa fie decente" :))
In drum spre biserica, am depanat amintiri si am discutat traditsii de Pasti. Toata lumea era departe de familie, si ne aveam doar unul pe altul. Stradutsele pustii, aerul de primavara, prietenii alaturi, ouale rosii in geanta si cozonacul in pachet. Cam asa a aratat noaptea de Inviere. Biserica era mica si neprimitoare, lume nu era foarte multa. Preotul a trecut prin multsime in graba, lasindu-ne pe noi sa ne intrebam " Suntem sfintsite deam?" Am c
Dimineatsa a venit insa prea brusc. Din motive necunoscute, imi batea soarele pe perna - lucru care nu mi s-a intimplat de prin ianuarie. Era cam bine mersi miezul zilei, si deci a trebuit sa fac ochisori, insa nu era cu prea multa tragere de inima. Primisem mesaje de la prieteni, lucru care m-a motivat sa imi ridic posteriorul obosit din pat si sa ma deplasez cu cca 1 m departare de el, pe scaun, in fatsa calculatorului, si sa raspund urarilor de bine si sa spun "Cu adevarat a Inviat ! "
Zilele de Pasti a trecut in liniste si pace. A fost exact asa cum am vrut eu sa fie. De cite ori am trimis/ primit mesaje de Pasti " sa itsi fie inima luminata, sufletul linistit si cei dragi alaturi", insa abia anul acesta am inteles care este pina la urma sensul acestei sarbatori.
No comments:
Post a Comment