Friday, February 29, 2008
Eu cu mine
Da, imi pun intrebari... da, gasesc acele raspunsuri care ma aranjeaza shi le numesc " intuitsie"... cind dau de ceva ce nu imi place, zik ca e " paranoia "... da, greshesc, shi da, imi zic ca a greshi este uman.... shi chiar daca fac 2 pashi inainte shi 1 inapoi, nu stau pe loc in asteptarea unui miracol, pentru ca am invatsat ca " miracolele" sunt doar " efecte "....
Thursday, February 28, 2008
Echilibru
24 ore... insa cine le mai simte cind trec?
Atit de multe de spus, si atit de putsina dorintsa de a vb...... Credeam in multe chestii, numarul lor se reduce incetul cu incetul.... Acceptam multe lucruri ca fiind firesti, insa imi dau seama ca nu sunt atit de omniprezente, ci ca eu fusesem norocoasa sa fiu partasha la ele... Aveam frica, insa de cele mai multe ori era neintemeiata....
Totul shi nimic in acelashi timp. Cald shi rece... Pace shi zbucium.... Lumina shi confuzie.... Tentatsie shi control.... Miscare si imobilitate... Vise shi realitate.....Echilibru? Da, e acolo undeva.....
Sunday, February 24, 2008
Semintse
Prietenii mei din messenger sunt omniprezentsi - fie ca la servici sau acasa - caci in timpul serviciului fac fatsa ca muncesc iar la sfyrshit de luna angajatorii fac fatsa ca ii platesc ( fraza preluata dint-un raport privind situatsia social-economica din Rusia, nu imi asum meritele pentru adevarul izbitor contsinut in ea). Intre timp, imi savurez ceaiul / ciocolata ajunsa pe masa mea de lucru prin Cascina Gobba shi imi trimit gyndurile spre parintsi, fara sa vreau gindindu-ma la capacitatsile acestora shi la modul in care sunt exploatate acestea fara mila de sistemul de invatsamint moldovenesc... insa acelashi sistem sovietic i-a format, deci intr-o oarecare masura, este oare indreptatsita situatsia actuala in care un profesor universitar are un raport remunerare / valoare creata cu mult mai mik ca 1? Astfel, meditind asupra vietsii, analizind exemplele oferite de rude, prieteni, decid ca fiecare om ajunge acolo unde vrea sa ajunga.... este o functsie de instinct, adica daca un om ishi doreste intr-adevar ceva, el va face astfel ca sa obtsina acea pozitsie, acea stare, acel obiectiv. Nemultsumit este doar omul lenesh, ce crede ca vrea ceva petru ca e la moda sa vrei kestii, insa care nu face nimic pentru a se ridica din locshorul comod shi cald pe care l-a ocupat intr-un moment de noroc chior. Daca vrei cu adevarat ceva, faci. Fara nici un alt fel de variabile. Simplu. Deci mai greu e sa decizi ce vrei cu adevarat.... Nici un moment din viatsa nu trece fara a-shi lasa amprenta. Pentru ca creierul uman niciodata nu ishi inceteaza activitatea. Activ sau pasiv, prin fiecare moment pozitiv / negativ , contribuim la constructsia unui "EU", cu reactsiile sale, cu ideile sale, cu principiile sale, deci, contribuim la propriul viitor. De aceea, nu timpul trece.... noi trecem prin timp. Shi depinde de noi cum o facem. Fie laptop, ziar sau carte, fie disco, restaurant sau plimbare, fie azi, myine sau saptamina viitoare - e f(dorintsa,decizie). Ce ai semanat, aceea vei culege.
Saturday, February 23, 2008
Multsumesc
Iti mutumesc.
Things i will never tell u
You say you will be there... But you are too far. I am too far. I cannot say what tomorrow will bring. Neither can you, so no matter how many promises we want to make, let us just smile at what was and hope it will be again... but no promises.
Thursday, February 21, 2008
Nirvana
Aveam 13 ani. Tabara "Trandafir", Vadul lui Voda. Nici macar nu tsin minte cum o cheama, shi daca ash vedea-o acum, nu cred k o recunosc. Suferea mult din cauza sinuciderii idolului sau - Kurt Cobain, shi zicea mereu ca el nu murise. A umplut camera cu poze de-ale lui, pe care le saruta pe rind in fiecare seara inainte de culcare, lucru pe care eram nevoita sa il fac shi eu caci nu eram shi nici nu sunt prea buna la jocul in cartsi shi deci mereu pierdeam, iar in loc de "Cucurigu" de la balcon (am facut shi asta ) pedeapsa era oda lui Kurt Cobain. Seara adormeam cu cintecele sale, muzika care la inceput imi zgyria urekile, insa mai apoi am inceput sa o iubesc, mai ales "My Girl ( Where did u sleep last night) http://www.youtube.com/watch?v=OVCqQmoHg8s&feature=related"
Acum, cind aud acele cintece, imi amintesc de acele timpuri vesele, libere, departe de totsi shi de toate, cind ne bucuram enorm cind venea duminika caci la amiaza ni se dadea inghetsata de ciocolata ce costa pe atunci 1 leu, cind locuiam in casutsa nr 4 in spatele caruia era un copac ce facilita intarea reprezentantsilor sexului masculin la noi in camera, cind mincam la cantina cea mai gustoasa mincare din viatsa mea - mazare fiarta pe jumate shi cotlet din carne dubioasa sau total lipsita de aceasta.. Erau zilele in care organizam discoteca de la orele 7 pina la 9 in incinta taberei, cind ne rushinam sa dansam de la 7 la 8 pentru ca era inca ziua, insa in ultima jumatate de ora ne faceam de cap asa cum stiam dansynd la " Cocojumbo" shi " Bailando", "Aischia" ( varianta originala) shi " Lemon Tree". Erau zilele in care in loc sa ne trezim dimineatsa pentru gimnastica, calculam timpul shi iehseam din casutsa exact in momentul in care grupul condus de Lider alerga pe linga noi, shi ne aranjam de parca fusesem acolo intreaga gimnastica. Erau zile in care ne bucuram de roua de pe iarba. Zile cind ne intrebam de ce baietsii alearga din urma noastra cu sticle pline cu apa shi ne uda. Erau zile in care aveam numai un televizor, pe care nu il folosea nimeni. Zile cu soare.
Wednesday, February 20, 2008
Viva Brazilia
PS. De ce Brazilia? Fetele shtiu de ce :))))
Povestea de toate zilele
In acest semestru, se pare ca toata lumea se apuca de invatsat. Giuseppe a decis sa recupereze temele pe acasa la engleza din anul trecut shi era nitsel panicat azi dimineatsa cind eu, fara mila, i-am zis direct shi fara prea mari dulcegarii ca toate prepozitsiile pe care el le pusese sunt greshite.... Marco, de asemenea, dis-de-dimineatsa, harnic, scria esee la engleza, de asemenea fetele au decis sa fregventeze orele - e drept k multe nu au suportat dekyt o ora jumate, insa consider un progres enorm trezirea la ora matinala shi deplasarea catre Aula 1. Eu personal, nu ma las influientsata de cuvintele pompoase shi de frazele amenintsatoare ale profilor, e clar ca fiecare ishi considera cursul ca avynd maxima importantsa shi e normal sa bage nitsika frica in studentsi de la prima lectsie, pt ca astfel ishi asigura autoritatea, asa stabilesc limite shi reguli ce sunt apoi urmate de " turma " ( adika studentsi) shi deci mediul initsial ostil din devine ceva de genul " eu vb, voi ascultats, eu shtiu, voi nu, sh poate la final de curs makar vetsi shti ce inseamna denumirea lui " - ceva similar sistemelor de invatsamint socialiste. Prin remarci sarcastice la care studentul ignorant ryde in hohote shi prin fraze intortocheate ce nu contsin informatsie insa duc in eroare sala, profesorul reusheste sa se impuna shi deci este mai mult sau mai putsin liniste in clasa, ceea ce e bine shi pentru lector, ce poate vorbi pe un ton mai scazut, shi pentru cei ce chiar inteleg shi vor sa auda ce se spune in sala. Ceilalti, somn ushor, vise placute, shi nu va lasatsi trezitsi de zgomotul propriului sforait.
Ne vedem myine, same time, same place, and hopefully, different perspective.
Friday, February 15, 2008
Dorintse
Does time change things, or do we have to change them ourselves?
Starea gazoasa se caracterizeaza printr-un haos total, printr-o ceatsa densa ce din cauza vizibilitatsii reduse lasa loc imaginatsiei. In aceasta stare, strategia este in curs de dezvoltare. Nu stii ce vrei, sau shi mai rau, nu vrei nimic - ceea ce te face sa itsi petreci zilele intr-o stare de meditatsie profunda, sa activezi in regim de pilot automat shi gasesti tot felul de scuze pentru pasivitatea ta - odihna de la o perioada mai zbuciumata, re-descoperirea eu-lui, gasirea raspunsului la intrebari existentsiale, etc. Paranoia, izolare, indiferentsa.
Dupa condensare, ce de obicei are lok in urma unui impact agresiv shi dureros cu realitatea, se trece la starea lichida, caracterizata prin mishkare, voiciune, neliniste, zbucium. Shtii ce vrei, insa nu shtii cum sa obtsii ceva - lichidul ia forma vasului in care este pastrat - mobilitate, curiozitate, ambitsie, dorintsa, determinare, hotarire. Se analizeaza diverse scenarii, se fac studii de caz, cercetarea pietsii, se experimenteaza si se alege un set de actsiuni ce constituie tactica, shi deci se ajunge la starea solida - shtii ce vrei, shtii ce sa faci, forma este deja stabilita, go for it !
"Be careful what u wish for, coz one day u may get it". Daca intr-adevar itsi doresti ceva, pina la urma reushesti. De aia intrebarea care trebuie pusa este nu daca se poate face ceva, ci daca merita facut. Nu exista vint prielnic pentru vasul ce nu shtie in care port sa intre. Eu shtiu foarte bine incotro ma indrept, shtiu foarte bine unde vreau sa fiu, shi shtiu shi cum se ajunge acolo. Insa sunt intr-o stare latenta la moment:) Imi astept condensarea:)
PS. de azi au incuiat ushile de la piano -1. Deja una din cele 3 posibilitatsi de intrare incognito in Javotte a disparut....
Thursday, February 14, 2008
Wednesday, February 13, 2008
Te-am pierdut...
Dear Diary
Each day, when i wake up, i risk making the world a better place. But, as i reach the evening, i have not stopped the war in Afghanistan, i have not found the cure for cancer, i haven't solved the global warming problem and i haven't created $bn losses for my investment bank. On the other side, i have discussed actual important political and social matters and reached the conclusion that long live the president's son and all his assets, i have made Giuseppe smile so he gave me all the food in his fridge and i have caused a storm in a glass of water, but it is my glass and i care about what goes on inside it.
So, i guess today has been very productive, i will retire to my chambers and plan for tomorrow.
Bye !
Tuesday, February 12, 2008
Bunelul
12 februarie... Imi amintesc shi acum sentimentul acela plin de liniste shi pace cind stateam culcata linga El shi ascultam povesti. De fiecare data era o poveste noua. Din povestile surorii mele favorita mea era "Grauntsash de Aur ". O ascultam cu placere inainte de culcare, in intuneric, impartsind acelashi pat care acum imi pare extrem de mic pentru a oferi odihna a 2 persoane, unui adult shi unui copil zbyntsuit.... El insa avea mereu o poveste noua, nu cu printsese shi cenusharese, nu cu balauri shi cu zmei, fara Baba Hyrka shi nici cu Zyna cea Buna.. Erau povesti pline de intelepciune, despre oameni simpli ce ishi traiau viatsa undeva uitatsi de lume, ce erau fericiti cu putsinul pe care il aveau shi care se ghidau dupa principii de dreptate, valorile carora sunt in ziua de astazi o raritate. Stateam pe patul de linga fereastra, sub plapuma verde, shi ascultam atent... El putea sa imi vorbeasca ore in shir - ( da, it runs in the family ) insa eu, copil nerabdator, rareori asteptam sa finiseze povestea, shi ii ziceam shireata ca vreau sa mai las shi pe ziua urmatoare ceva. El imi zymbea cald shi ma lasa sa plec - shtia ca ma voi intoarce in citeva ore, galagioasa, flamynda shi cu genunkii zgyriatsi. Cred k de acolo se trage shi arahnofobia mea - cit stateam culcata pe patul din "sarai ", nu o data pe pod ishi facea siesta un paianjen sau doi, iar eu urmaream atent progresele pe pod shi perete fshi ma rugam la icoana din colts sa nu cada pe mine....
Desertul preferat al copilariei mele nu au fost bomboanele aduse de bunika de la magazin - aducea in fiecare zi 4 bomboane , toate diferite. Noi eram 4 verishori, insa, fiind bine crescutsi shi sub supravegherea surorii mele mai mari, taiam fiecare bomboana in 4 shi fiecare deci gusta din fiecare... nu intelegeam nimic din nici una, desigur, insa le luam fiecare deoparte shi in solitudine savuram ciocolata cu umplutura de lamyie sau nuca, fara a ne gyndi vreodata cum ar fi sa mincam o bomboana intreaga. Desertul preferat era insa altul, era ceea ce mynca El dupa ce refuza partea unuia din noi de bomboana - pyine uda cu zahar. Simplu, ushor, ieftin, gustos, shi interzis diabeticilor. Peste felia de pyine se toarna o cana de apa proaspat adusa de la fyntina, apoi se preseara pe ea zahar in cantitatea dorita de consumator. Bunicii insa nu ii placea sa ne vada ca mincam pyine uda cu zahar - nici pina astazi nu stiu motivul de ce... insa noi ne ascundeam in gradina dupa curpenii de pepeni de pe gard ( da, eram atit de mici ca nu ne vedeam de dupa el) shi savuram desertul exotic. Desigur, o portsie nu era destul, deci mai shterpeleam o bucata de pyine de pe masa - fapt care o facea pe sora mea sa ne priveasca cu o ushoara mustrare in oki - noi consumam, insa cine aduce apa de la fyntina???
Ziua El statea la masa din fatsa casei shi cu bastonul amenintsa vrabiile shi hulubii ce atentau la strugurii de poama dintre frunzele ce umbreau ograda. Noi ne zbenguiam prin jurul sau, iar el ne privea blajin shi doar ne zicea sa avem grija.. "Ruxanutsa.... de ce nu esti atenta?" Mereu cu surprize, mereu cu vynatai, cu zgyrieturi- toate dealurile, zidurile shi copacii erau ai mei, toate vaile cutreierate, toate animalele fugarite, toate pisicile chinuite shi totsi puii de curca flamynzi pentru ca nu odata m-am pierdut cu tot cu mincare in drum spre ei. Niciodata nu a ridicat vocea la nici unul din noi, niciodata nu l-am auzit spunind vreun cuvint urit - mereu folosea sinonome sau definitsii din dictionar, sau avea cuvinte uzuale ca " hipopotam " shi " pasager " care inlocuiau injuraturile . Niciodata nu a vorbit fara rost... tacea, iar cind spunea ceva, o spunea din inima, shi mereu ne stryngea in jurul sau, uitam de magazinul improvizat la fereastra din " kuhne ", uitam de " spitalul", uitam de pisica legata de picioare din fatsa magaziei....
A avut o viatsa grea, familie numeroasa, foamete, razboi, deportare in Siberia... fusesera timpuri grele. Se ascundeau familii intregi pe dealuri, in copaci, printre pietre ca sa nu ii gaseasca shi sa ii deporteze... El insa a fost luat de la locul de munca. A plecat intr-o zi, shi nu s-a mai intors. A fost plecat 15 ani - intre timp, ambele sale fiice, pe care le lasase de 12 shi 15 ani, se casatorisera shi aveau cite 1-2 copii. Nimeni nu shtia daca se va mai intoarce - doar sotsia sa, b0lnava de cancer, simtsea ca e viu. Simtsea, shi refuzase sa moara pina nu il revede. El s-a intors in august... ea a murit 4 luni mai tyrziu.
Dupa 15 ani de munca silnica in Siberia, avea 70 ani, insa a reushit sa poarte in spate povara unei gospodarii shi sa o creasca pe sora mea pina la 3 ani. A fost un om cu suflet de aur, cu o intelepciune rar intilnita shi cu o putere extraordinara. Mereu vesel, intrebat shi iubit. Era cunoscut de totsi din sat, la el veneau mereu persoane ce cautau un sfat, o alinare, o vorba buna. Tiltu Melinte Ion.
Strabunelul meu ar fi implinit azi 103 ani. Bastonul sau sta shi acum in colts in casa cea mare. Pe 15 februarie sunt 13 ani de cind nu mai e. D-zeu sa il odihneasca in pace.
Pierderi
Monday, February 11, 2008
Naivitate
Sa te pazesti de pisica neagra, sa nu atingi puii de ryndunica de sub acoperishul casei mari a bunicii, sa te ascunzi in pod de Baba Hyrka shi sa ai frica de intuneric shi de bau bau...
Sa visezi cu ochii deschisi, sa crezi ca tot ce se face se face spre bine, sa fii optimist, sa crezi in dreptate, sa fii deschis si sincer, sa nu ai motive ascunse, sa ai incredere in oameni, sa crezi in nevinovatsie pina la dovada contrariului, sa ajutsi dezinteresat, sa faci un bine, sa fii cinstit, sa urasti ipocrizia, sa fugi de arogantsa, sa te intrebi de ce oamenii ishi fac rau unul altuia fara motiv, sa crezi ca mai exista oameni buni la inima in lume, sa crezi in prietenie shi in dragoste, sa faci cadouri din suflet, sa crezi in miracole, sa iubesti si sa speri.... frumusetse. inocentsa. naivitate.
Sunday, February 10, 2008
Cum ajunge un moldovean in italia
Tot de ce avets nevoie e de putsina ambitsie shi nitsika spontaneitate, adaugam apoi muuuulte documente care sunt trecute prin extrema birocratsie, lasam la fiert vreo juma de an, intre timp analizam shi determinam progresele si introducem rynd pe rynd alte documente si calatorii la bucuresti, iar cind masa e aproape omogena, luam legatura cu o agentsie de voiaj si adaugam un bilet de avion spre malpensa…. Compozitsia astfel preparata se expune la ambasada italiei, proces ce dupa 6 ore se materializeaza in viza Italia + shenghen.
In drum spre Bucuresti am avut placerea de cunoaste in profunzime tainele meseriei de contrabandist de tsigari shi de lenjerie de pat din moldova in romania, am urmarit cum un vamesh cu prea mult zel a ordonat scoaterea rotsilor unei DACIA in urma tratativelor ce nu se soldasera cu recompense monetare in adresa lukratorului vamal, iar apoi cu tot autobuzul am avut emotsii cind in spatele autobuzului mergea o mashina de politsie iar contrabandistii mai sus mentsionatsi se simtseau cu mushtile pe kipiu shi basmale.
La ambasada m-am pierdut printre cererile de reintregire a familiei shi cele de viza in baza contractului de munca. Am gasit o persoana ce avea invitatsie, asa-k stateam shi sufeream ambii pt fiecare gresheala in contractele de munca a celor ce iesheau de la ghiseiele pt interviu cu fetse burezate….. dupa 6 ore de conversatsie shi de asteptare a unei foitse pe care scrie accept, am primit intr-un final viza, shi eu, shi persoana cu care am impartsit un sandwich - aceeashi persoana care a a aburit pyna la refuz persoana de la ghisheu, a vazut ca nu merge o poveste, shi a nascocit alt motiv de plecare in Italia… faza e ca a functsionat, asa-k fete shi baiets, fashi s fii moldovan!
Calin voia sh el “ La Italia “, poate fac vre-un exchange program la gradinitsa.....
Drumul spre aeroportul ce imi poarta numele :P ( n.a. [ Henri] Coanda ) nu a fost prea emotsionant, caci toata atentsia era la marcaje, sunt cam rare, iaka asa incurajeaza Basescu turismu ! partea buna ca ele makar exista, rare k shi dintsii bunicii, insa sunt, pe cind in moldova nici urma de ele, asa ca dintsii bunelului.
La aeroport, dupa check in shi noutatea de 10 kg in excendent, cu valoare de 12 euro per kg, s-au dat bagajele intr-o parte din drumul shi din okii oamenilor curioshi shi in mare viteza, din 3 gentsi au renascut numai 2… la poarta de la intrare, erau 2 vamesh frumushei, cautau capat de vorba, da aveau oki caprui ( ;) ) , asa-k nu le-am atras atentsie sh am mers mai departe la gate 4… acolo deja puteam sa ma linistesc sh sa ma ashez in scaunele de asteptare, sa imi trag sufletselul kinuit sh sa analizez fetsele plictisite a celor din jur care nu avusesera probabil peripetsii cu bagajele asa ca mine.
Avionul companiei aeriene “ Alitalia “, contrar numelui sau, era plin de romani… la vama in italia vameshu a fost foarte nice, insa a 30 year difference makes a person not my type :) clar k se legau de mine, in fatsa mea erau niste africani, iar in spate, arabi...
Odata in aeroport, primul euro a fost keltuit cu mare folos, shi anume intr-o cabina telefonika pentru a afla detalii despre modalitatea de ajungere la Centrale FS shi de planurile unui alt moldovean aflat pe tarym Italian de a ma intilni acolo :)))) pe drum incolo am observat ca exista marcaje la tot coltsul, ca autostrada e larga sh lina, ca casutsele aranjate sh oamenii veseli shi amabili, well, in orice caz asa credeam pina a ajunge la moldoveanul sus mentsionat.
Milano nu arata cu mult mai altfel decit shi-ar imagina cineva, pe peretsi sunt aceleashi inscriptsii cu spray, numa k nu zice “ te iubesc masha “ , sau “ ea tebea liubliu liuba “, da “ ti amo lia “ In metro e galagie foarte mare, imposibil sa skimbi 2 vorbe cu cineva, asa-k aceasta nu e cel mai bun lok to meet ppl.
Drumul in tramvai, plictisitor pentru cei ce sunt aci de mai mult de o saptamyna, m-a lasat cu impresii frumoase, totul e aranjat, cu flori shi plante… insa partea rea e ca peste tot in milano e la fel, adika e cam plictis, shi nu ca la noi in moldova unde daca adormi in troleu (ceea ce e mai greu de imaginat, cu asa drumuri shi trolee, insa ipotetic vorbind) pots sa its dai seama cind te trezesti daca esti la ciocana, ryshkani sau buiucani.. da aci cam brr …
Caminu e super ok, adika e modern shi nice, numa k seamana cu star trek ;)), adika totul e sur shi rece. Totul e tehnologie avansata, insa problema e ca tehnologia e mai avansata ca oamenii ce o instaleaza / folosesc, de aia din prima zi nu functsiona usa la baie, apoi alarma, apoi iar usa, apoi alta alarma, frigideru, aerul conditsionat, etc. ….
Shi iaka asa ajunge o moldoveanca in Italia…. La intrebarea " Oare viatsa unui moldovean in Italia cum e? " se va gasi raspuns in zilele ce urmeaza.
Saturday, February 9, 2008
Iubesc
" Se sting norii cind ne lovesc cu fulgi sau cu ploi, noi nu ne stingem oare cind dam ceva din noi? "
Iubesc pe cei ce shtiu cum sa ofere un zymbet cind nu au chef sa zymbeasca, iubesc pe cei ce intreaba "ce faci" shi chiar asteapta raspunsul. Iubesc pe cei ce asculta atunci cind li se vorbeste shi care nu te judeca ci incearca sa te inteleaga. Iubesc pe cei ce shtiu cum sa te imbratsisheze cind nu o ceri, cum sa itsi fie alaturi cind nu le aratsi ca ai nevoie de ei, cum sa vorbeasca cind nu vrei sa auzi nimic, cum sa te ajute cind nu crezi ca ai nevoie de ajutor, cum sa itsi ofere protectsie chiar shi cind nu esti in pericol. Iubesc pe cei ce itsi ofera o myna de ajutor intr-un moment de criza chiar daca atunci cind au fost in aceeashi situatsie nu au avut pe nimeni. Iubesc pe cei ce nu pun mindria shi egoul pe primul loc, iubesc pe cei ce au mintea deskisa pentru a asculta si accepta alt punct de vedere, iubesc pe cei ce nu au prejudecatsi, iubesc pe cei ce nu neaga imediat o parere cind nu sunt de acord cu ea ci fac un efort sa o analizeze. Iubesc pe cei ce nu sunt plini de invidie, ci accepta succesul altora shi admira puterea shi determinarea celor din jur. Iubesc pe cei ce ce nu iau decizii pripite, iubesc pe cei ce nu cred tot ce aud, iubesc pe cei ce au curajul sa se opuna opiniei generale, iubesc pe cei ce fac un efort pentru a afla adevarul, pe cei ce nu se plaseaza arogant pe o pozitsie superioara shi apoi vorbesc cu “ muritorii de rind “ de acolo cu un ton de parca li se face o favoare. Iubesc pe cei ce shtiu ca a fi diferit nu inseamna in nici un caz a fi mai rau. Iubesc pe cei ce in calea lor spre scopul propus nu uita sa fie oameni, iubesc pe cei pentru care conteaza nu numai destinatsia, ci care ishi aleg cu atentsie calea spre ea. Iubesc pe cei ce au curajul sa admita infringerea, iubesc pe cei au puterea sa plinga, iubesc pe cei ce cad shi care se ridica pentru a cadea din nou, iubesc pe cei ce nu renuntsa in cautarea fericirii, iubesc pe cei ce se tem de singuratate, iubesc pe cei ce nu au frica de ridicol, iubesc pe cei ce traiesc in sperantsa. Iubesc pe cei ce stiu sa ierte, iubesc pe cei ce respecta frumusetsea, inocentsa, loialitatea, sinceritatea si bunatatea. Iubesc pe cei ce shtiu sa iubeasca shi care shtiu ca a iubi shi a fi iubit e cel mai frumos lucru de pe pamint.
Pacat ca pot iubi tot mai putsine persoane.
......" Ce-ti pasã tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?
Trãind în cercul vostru strîmt
Norocul vã petrece,
Ci eu în lumea mea mã sîmt
Nemuritor si rece." ....
Friday, February 8, 2008
În noapte undeva mai e - Lucian Blaga
Pe un picior de plai, pe o gura de rai...
Veshti bune chiar in prima pagina : de ieri, parlamentarii nu mai sunt nevoitsi sa suporte functsionalitatea scazuta, incomoditatea, aspectul exterior uzat shi culoarea roshie a scaunelor din parlament ce nu fusesera schimbate tocmai din 1991. Pina shi crainica shtirilor se abtsine de la zymbete sarcastice shi se straduie sa mentsina un caracter obiectiv al shtirii. Parlamentarii, la ryndul sau, s-au aratat extrem de entuziasmatsi de noile piese de mobilier, shi chiar formuleaza intr-un limbaj formal felicitari reciproce pentru noile scaune din piele maro, fac legatura intre skimbarea culorii scaunelor cu skimbarea puterii ( ! ) shi ishi exprima convingerea ca noile scaune vor contribui la eficientizarea activitatsii parlamentului. In fundal se observa efectele unei munci grele shi instovitoare pe fatsa unei deputate ce ishi odihneste ochii pentru citeva clipe pentru ca mai apoi sa ishi directsioneze toata atentsia catre probleme globale discutate in shedintsa, ca de exemplu abrogarea legii nr 208 ce interzice activitatea in baza de patente a micului business, problema care nu i-a permis altui parlamentar sa viseze linistit in timpul noptsii shi care da dovada de semne vadite de oboseala in fatsa camerei reporterilor (casca).
Parerile vis-a-vis de skimbarea scaunelor, designul carora in prealabil "a fost consultat cu toate fracţiunile parlamentare” sunt insa impartsite : "...de ar skimba shi deputatsii ce sunt in fractsiunea majoritara, nu numai fotoliile " , comentariu dupa care se purcede la razboiul rece dintre organul legislativ shi cel executiv shi se face aluzie la lipsa activitatsii eficiente din partea guvernului shi a analfabetismului membrilor sai ce "stau totsi la compiuter insa nu lukreaza nimeni cu dinsul".
Fiecare scaun a costat 5.300 lei, cheltuindu-se in total 609.500 lei. Consider ca a fost o investitsie inteligenta, dat fiind faptul ca bugetul de stat prevede astfel de cheltuieli ce au scopul de a favoriza paturile social vulnerabile, de a ameliora conditsiile de trai shi de munca, shi de a promova principii de echitate shi dreptate. Se lukreaza activ shi in domeniul educatsiei - noile cartsi de istorie pentru cl. 11 au fost deja tiparite - e drept k acestea nu au fost inca avizate de Ministerul Educatsiei, dar acest lucru are o importantsa minora fiindca manualele pot fi oricind retiparite - bugetul de stat prevede shi astfel de cheltuieli " extraordinare".
Ne ramine doar sa accesam regulat "pagina web ce contsine informatsii despre integrarea europeana in limba moldoveneasca, in limba rusa si limba engleza", shi in caz de necesitate sa utilizam linia telefonica gratuita cu Bruxelles, unde "operatorii comunica in limba moldoveneasca si raspund la intrebarile legate de functionarea UE si alte politici",(http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=3728)
shi sa speram ca in 2012 vom asista doar la o aliniere extraordinara a astrelor iar schimbarea polilor magnetici ai pamantului, ce dupa cercetatorul american Lawrence E. Joseph se va intimpla tot in 2012, nu va avea efecte distructive shi nu va duce la sfyrshitul lumii prezis de civilizatsia Maya in urma cu 3000 ani.
O zi buna !
Thursday, February 7, 2008
Dimineatsa in Javotte
Ora 8:30. Soarele nu bate inca pe perna mea, insa e pe undeva pe aproape. In jur e linishte shi se aude in departare doar sunetul enervant al alarmei din baia in care pulitsie ishi kyshtiga panina.
Zymbesc. E o noua zi, cu noi posibilitatsi, cu noi oportunitatsi, cu alte poze pe prima pagina a Financial Times. Pe masa stau aruncate numerele din zilele trecute - lipsa de organizare eficienta a timpului cauzeaza trecerea lui fara rost shi deci lasarea a tot mai multor lucruri de pe o zi pe alta. Shi tot asa trec zilele, fara insa sa le numar. Nu am nimic planificat, doar masa la amiaza la mensa, shi apoi, program liber. E soare, e cald... shi doar atit. Sunt singura cu mine in acest moment, shi shtiu ca acesta nu se va mai repeta nicicind.
Nu timpul trece... noi trecem prin timp. Shi e la latitudinea noastra sa decidem cum facem acest lucru. Daca va ramine ceva in urma noastra, daca vom trai fiecare moment la maximum, daca vom avea ce povesti stranepotseilor....
Se aude o sirena. Apoi un tramvai. Miroase a cafea proaspat macinata. Vine pulitsie shi imi povestehste cum e in alte camere din javotte stapynele carora au avut exces de zel in materie de design interior. Ma uit la ea -tinara, dragutsa, cu familie acasa.... insa este nevoita sa imi bata mie la usha in fiecare dimineatsa shi sa zymbeasca, sa nu arate ca ii e dor de casa, sa nu arate ca e obosita shi ca e saturata de aceeashi rutina in fiecare zi, nu arata ca salariul nu e destul pentru a-shi putea permite citeva zile libere. Nu arata ca in decembrie a vrut sa plece acasa shi nu a putut din cauza ca nu are soggiorno. Zymbeste.
E soare. E lumina. De la bucatarie se vad muntsii. Imi scot pizza din microunde shi merg pe holurile gri shi pustii. Luminitsele ard la toate camerele. E liniste.
Imi beau ceaiul si citesc. Timpul trece. Lumea nu sta in lok. Khodorkovsky tsine greva foamei. SEC investigheaza cazul SocGen. In USA are lok cursa pentru Casa Alba. Yahoo! e in dilema. PMI scade in Europa. Eu imi beau ceaiul.
Wednesday, February 6, 2008
Cod de Conduită în Discoteci
Cap I. Preambul.
Acest cod de conduita are menirea de a stabili anumite reguli shi principii generale shi particulare aplicabile la orice ora in incinta oricarui local specializat dotat cu aparatura audio cu voltaj ridicat, in care se servesc bauturi alcoolice shi / sau se disipeaza fum de tsigara sau de alta natura. Scopul prezentului cod este reglementarea comportamentului in incinta shi in afara acestor localuri, de a stabili drepturile shi obligatsiunile celor ce frecventeaza regulat, ocazional sau ofera prezentsa unica in cluburi de noapte, shi de a asigura buna desfashurare a activitatsilor din interior.
Cap. II. Dispozitsii Generale.
Art.1 Intrarea in localurile galagioase ce cad sub incidentsa prezentului cod preceda achizitsionarea / obtsinerea prin ale metode a permiselor de intrare. Daca clubul ales ofera intrare sau o alta facilitate in modalitate gratuita, se prezinta la destinatsie unanim in intervalul de timp ce permite fructificarea oportunitatsii.
Art. 2. Odata inauntru, se analizeaza atent imprejurimile, decorul interior, claritatea, calitatea shi volumul muzicii, cantitatea de substantse fumigene shi diversitatea contingentului.
Art. 3. Nu se zaboveste prea mult la intrare pentru a nu bloca circulatsia. Se ocheste un spatsiu mai liber shi in shir indian grupul se prezinta la locatsia stabilita. Se lasa la intrare toate gindurile negre, toate problemele reale shi sau / stupide shi sau / auto-create.
Art. 4. Cluburile de noapte nu sunt destinate discutsiilor serioase sau a conversatsiilor de orice fel. In acest scop exista fumoarele amplasate in apropiere shi toaletele.
Art. 5. Discotecile sunt in proportsie de 80% frecventate de persoane cu intelect scazut, principii macho, egou extraordinar, idei discriminatorii shi porniri exhibitsioniste shi / sau violente. Odata identificatsi, aceshti indivizi sunt evitatsi in mod sistematic.
Art.6. Populatsia feminina nu frecventeaza astfel de localuri fara prezentsa masculină ce se asigură că sexul slab shi frumos ramyne inocent, senin shi voios.
Cap. III. Drepturi shi Obligatsii.
Art. 1 . In incinta localului nocturn se ofera dreptul la distractsie nelimitata ce se desfashoara pe un spatsiu limitat. De cele mai multe ori, multitudinea de persoane straine din jur ce nu calculeaza corect spatsiul de care dispun shi violeaza distantsa minima prevazuta de legi nescrise, fac acest lucru accidental, insa partea lezata are dreptul sa ii ofere agresorului o privire rautacioasa in masura daunelor cauzate.
Art. 2. In cazul poluarii fonice de tipul " Prodigy" sau a altor piese muzicale cu contsinut degradant shi discriminatoriu, nu se da vina pe DJ, ci i se iarta temporara lipsa de inspiratsie shi se paraseste cu calm localul. Fiecare local este dotat cu terasa / spatiu aerisit, pentru a oferi un refugiu adecvat de la fum / galagie / persoane insistente. Spatsiul mentsionat este izolat fonic, in el se fumeaza activ shi / sau este dotat cu dispozitive din lemn sau metal, cu sau fara speteaza cu destinatsie de odihna pe care pot sa stea de la 1 la n persoane in dependentsa de marimea scaunelor, nivelul alcoolemiei shi volumul candidatsilor.
Art. 3. Pretsurile la bar sunt destul de piperate, de aceea bauturile alcoolice se consuma preferabil inaintea intrarii, sau nu se consuma deloc. Daca insa totushi se simte necesitatea unei bauturi, lichidul achizitsionat se imparte in mod egal intre totsi membrii grupului insotsitor.
Art. 4. Pe toata durata aflarii in incinta localului se abtsine de la aruncarea gunoaielor in afara lokurilor cu destinatsie reciclatorie, pentru ca exista riscul ca aceeashi persoana sa fie deranjata de obiectul abandonat anterior.
Art.5. Obiectele personale nu se lasa fara supraveghere pentru a minimiza riscul sustragerii de catre partsi tertse dubioase. In mod normal, populatsia feminina ishi plaseaza obiectele de valoare intr-un singur recipient, sigurantsa caruia este asigurata pe rind de catre totsi membrii grupului.
Art.6. Se asigura buna distractsie a tuturor membrilor grupului prin mishkari repetitive, mimici haioase shi actsiuni corp-la-corp.
Cap. IV. Dispozitsii finale shi tranzitorii.
Art. 1. Localul se paraseshte doar dupa acceptul unanim al tuturor membrilor.
Art. 2. Se decide in timp util asupra modului de transportare spre lokurile de reshedintsa shi se analizeaza punctele de tangentsa shi diferentsele traiectoriilor propuse. In dependentsa de acestea, se elaboreaza un plan de circulatsie care favorizeaza persoanele social vulnerabile (cele de sex feminin shi cele vizibil shi real supra-obosite) care se pune in actsiune cit mai repede posibil.
Art.3. Deplasarea catre incaperile dotate cu piese de mobilier plane shi orizontale cu destinatsia somn se efectueaza in pashi rapizi, fara mofturi, shi fara comentarii sau intrebari inutile de genul " mai este mult pina la Javotte? "
Acest Cod a fost elaborat in conformitate cu cele observate de catre realizatoare in diverse ocazii. Aceasta versiune nu este cea finala, se accepta sugestii si propuneri.
Tuesday, February 5, 2008
Yahoo! , why?
Internet usage has increased over the past years, overall in the period 2000 - 2007 by 244.7%, North America accounting for 19% of world usage % and Europe - 27 %. Population penetration is 70.2 % in NA and only 41.7 % in Europe, thus the market for internet services is further expanding.
A series of inspired diversification moves and acquisitions caused Yahoo! to grow rapidly and prosper, its shares reaching in 2000, during the dot.com bubble an all time high of $475.00 a share. Yahoo was one of the few surviving large Internet companies after the dot-com bubble burst. Nevertheless, in 2001, Yahoo stocks closed at a five-year low of $4.06 (split-adjusted). And as further events flowed, Yahoo! found itself unable to compete with industry leaders, especially with Google. So the question arises, where did Yahoo! fail?
Yahoo! has diversified products, such as Yahoo! Mail ( that i use with great satisfaction and do not intend to change it), search services such as Yahoo! Image, Yahoo! Video, Yahoo! Local, Yahoo! News, communication services - Yahoo Messenger ( my usual evening time killer), social networking services - Yahoo 360 and user-generated content products like Flickr ( by the way, very nice photos there ;) ).
But lots of controversies arose, concerning adware and spyware, and also, of course, China.
Yahoo, along with Google China, Microsoft and others, has cooperated with the Chinesee government in implementing a system of internet censorship in mainland China, which derives from a series of large anti-Japanese, anti-pollution and anti-corruption protests, many of which were organised or publicised using instant messaging services, chatrooms and text messages. Yahoo stated that the company will not protect the privacy and confidentiality of its Chinese customers from the authorities, statement that drew comments : "ironic that companies whose existence depends on freedom of information and expression have taken on the role of censor." Thus, after cases of information dissipation by yahoo concerning messages sent from anonimous Yahoo accounts, Yahoo Holdings (Hong Kong) is under investigation by the Privacy Commissioner for Personal Data, and later the union representing journalists in the UK and Ireland called on its 40,000 members to boycott all Yahoo Inc. products and services. When evidence of direct implication in cases of inprisonment and dissemination of private information have been found, Yahoo's defence was brief... " It's complicated ".
Other controversies include the closing of Yahoo News' message board section due to controversial messages and critisism of Yahoo's image search for bringing up sexually explicit images even when SafeSearch was on. Other problems include the fact that for over 5 months, Serbian, as well as Montenegro users aren't able to register for Yahoo ID. When trying to register with Serbia and Montenegro location, Yahoo says that there's a mistake with the information entered. Problem can't be fixed. ( source : www.wikipedia.org )
People close to Yahoo have increasingly been saying that the tightknit, us-against-the-world management style that fueled Yahoo's astronomical rise may also have exacerbated its decline. "Their culture helped them build a superb site and a really edgy brand, but it also held them back from making forward-looking business decisions," says Holly Becker, an analyst at Lehman Brothers. Business partners and former executives say the small group's intense closeness made it hard for Yahoo to retain or attract experienced managers. Over a long acquisition spree, Yahoo spent billions to buy GeoCities, Broadcast.com and numerous smaller companies--yet many of the targets' top executives wound up leaving Yahoo, unable to penetrate its inner sanctum. Yahoo's top European and Asian executives and a slew of middle managers also left, amid complaints that the top team wouldn't delegate authority.
From 386 employees in 1997, Yahoo went to 803 in 1998 and 1,992 in 1999. That's when Yahoo's management style began to look like a liability, some advertisers say. A sense developed that decisions always had to go to the top. New employees, often fresh out of school and sometimes ill-informed, were always having to check with higher-ups before agreeing to terms. "You can't run a 3,000-person company, a $2 billion company, with a core management team of four or five people," says Bill Bishop, co-founder and executive vice president of CBS Marketwatch, a Yahoo advertiser. ( More on Yahoo--What went wrong? http://news.zdnet.com/2100-9595_22-503463.html
" Yahoo! accepted offer? " Or "Jerry Yang found a way out " ? The best thing about tomorrow is that it is only a day away.
Monday, February 4, 2008
Vise
Fiecare alegere, ishi are consecintsele sale. Yntimplator, venind de la masa, am vazut pe masa mea de lukru o poza veche. Am privit-o indelung, intrebyndu-ma in primul rind ce cauta pe masa, cind restul pozelor din aceeashi catgorie sunt pe politsa, shi in al doilea rynd, de ce acum apare din nou in mintea mea amintirea demult uitata?
Demult, am luat o decizie despre care inca nu stiam ca avea sa fie decisiva nu numai pentru viatsa mea, dar shi pt alte persoane, direct sau indirect implicate. La inceput am lasat lukrurile sa mearga de la sine, ceea ce doar a inrautatsit lukrurile, pentru ca regulile jokului se complicau shi apareau noi si noi participantsi. La un moment dat insa, la momentul crucial, mi s-a facut frica. Frica de a face alegerea greshita, frica sa nu sufar, frica sa nu imi incalc principiile ( multitudinea de principii dupa care ma conduc sunt alta tema ;) )... insa intr-un final, era frica de a fi fericita. Shi am renuntsat. Am lasat tot ce am construit timp de ani buni sa se daryme. era mai ushor sa renunts shi sa nu fac nimic dekyt sa lupt pentru ce era al meu, mai ushor sa nu ma implic dekyt sa imin urmez visul.... Shi s-a intimplat inevitabilul. Ceea ce am pierdut nu s-a mai intors, ceea ce am fost nu am mai redevenit.
Nu m-am intors la acele momente inca mult timp. Era prea dureros. Insa de ce fugi, nu scapi. Am aflat intr-un tirziu ca lashitatea mea shi-a lasat amprenta shi asupra lui. Shi ne-a ramas la ambii un gust amar. Sunt amintiri placute care dispar subit. Sunt sentimente care au fost intrerupte brusc. A ramas doar parerea de rau, doar intrebarea " dar daca.... ? "
Fara vise cred ca viatsa e pustie. Fara dorintse, fara scopuri, fara directsie, fara rost....
Obiectul dorit rareori corespunde asteptarilor... ai grija ce itsi doresti, pentru intr-o zi, il vei obtsine... Nu. Orice vis e nobil, orice dorintsa merita sa se implineasca... different things make different people happy.
" Letting go doesn't mean giving up, it means accepting that there are things that cannot be". Deja ma tem sa renunts. Prefer sa continui sa lupt, pentru a evita acel sentiment de neputintsa ce apare dupa ce recunosti infryngerea... Insa ce sa fac daca drumul pe care il urmez nu duce nikaieri? Cinde momentul sa ma opresc? Cind e momentul sa o iau in alta directsie? Cind sa renunts? Insa daca nu renunts, shi intradevar urmaresc un scop imposibil, cine imi intoarce bataile inimii, cine imi intoarce momentele ce deja nu se mai intorc?
M-am oprit. Ramyne sa decid daca ma intorc inapoi sau daca merg inainte. Sigur e doar un lukru - stynd pe loc nu voi gasi raspunsul.
Sunday, February 3, 2008
Apple Crisp
3-4 fete ce nu au alta okupatsie;
4-5 mere de dimensiuni medii;
1 cratitsa spalata in prealabil;
1 -1.5 l apa ( in dependentsa de marimea cratitsei);
1 aragaz, plita inductsione;
- cunostintse in materie de aprindere a plitei;
1 vas de dimensiuni medii;
4-5 linguri mari de faina;
1 vyrf de linguritsa de sare;
100g unt sau margarina, in dependetsa de fondurile disponibile;
250g zahar;
150 g ovaz adus de la Gobba;
1 lingura pentru amestecat;
cyt mai multa buna dispozitsie shi energie pozitiva;
fortsa medie de amestecare a masei omogene;
1 vas plat de dimensiuni medii;
1 rola functsionala;
4-5 persoane flamynde;
Mod de preparare :
Merele cumparate in prealabil de la Esselunga, Lidl, Diperdi sau Pam sunt spalate cu grija shi apoi decojite intr-un vas separat de catre persoana care mynuieshte cel mai bine armele albe. Se feliaza shi se pune la fiert cantitatea maxima posibila,deci se abtsine de la " gustarea" fructelor crude, ce se fierb pyna nu incepe a mirosi in camera de camin a compot de mere shi apar intrebari daca e voie de mincat / baut din el.
In alt vas se amesteca untul, faina, ovazul, zaharul, energia pozitiva shi sarea shi se adaoga citeva linguritse de zeama de mere pina la obtsinerea unei masa omogene. Se mentsine curatsenia pe masa de lukru pe tot parcursul procesului, iar eventualele urme de faina de pe cartea de Legal System de alaturi sunt indepartate cu ajutorul unui prosop fara ca stapyna cartsii sa observe.
Merele fierte la etapa 1 se aranjeaza uniform in forma de gatit shi iarashi se abtsine de la degustare. Apoi , daca se gaseste prin imprejurimi, se adaoga nitsel zahar pentru sigurantsa ca va fi destul de dulce prajitura. Aluatul se imprashtie uniform shi se introduce cu grija in rola incalzita in prealabil de catre ajutorul bucatarului shef la temperatura de 150-200 grade.
Prajitura se lasa in rola de la 40 min la 1 ora, iar intre timp beneficiarii pazesc cu grija perimetrul pentru a elimina posibilitatea de furt sau boicotare a proiectului.
Dupa skimbarea culorii prajiturii de la alb la maro deskis ( atentsie, nu la maro inkis, shi in nici un caz, negru ) , prajitura se transporta cu grija la lokul unde va avea loc consumarea, se taie felii shi se imparte participantsilor in conformitate cu aportul adus. Pentru sporirea caracreristicilor gustative, se serveste fierbinte shi se adaoga inghetsata.
Pofta Buna !
.........
Saturday, February 2, 2008
Migratsie, de ce?
De ce nu se intorc studentsii, sperantsa tsarii, viitorul ei, de ce ramyn peste hotare shi uita de plaiurile mioritice? De ce studentsii prefera sa lukreze la hotele, la bucatarii, la magazine, sau , in cel mai bun caz, in restaurante in calitate de chelneri, pe meleaguri straine, departe de familie shi prieteni, in lok sa revina in tsara unde studiaza la institutsii superioare de invatsamint shi " au shansa sa se angajeze pe specialitate shi sa traiasca decent " ( glilimele ) ? De ce? Pentru ca salariul unui absolvent este cuprins intre 1.200 - 2500 lei in institutsiile private, sau kiar mai mic in cele de stat. Pentru ca acest absolvent nu are posibilitatea de a intemeia o familie, pentru ca uneste doua saracii.... pretsurile apartamentelor cu mult peste mijloacele financiare, salariul abia daca acopera chiria + hrana + alte keltuieli... In mintea tuturor deci infloreste gyndul de a pleca peste hotare pe o perioada de la 2 ani la 5 ani shi de a acumula un mik capital pentru a putea investi in viitorul pe tarym moldav... insa de cele mai multe cazuri, tinerii ramyn peste hotare. JFK spunea " Ask not what your country can do for you, but what you can do for your country ". Traducerea impusa de contextul moldovean arata cam asa " nu te intreba ce poate face tsara pentru tine shi nici ce potsi face tu pentru tsara... intreaba-te ce o sa maninci myine. "
Solutsia totushi exista. Unica problema e de a o gasi. Insa data fiind situatsia politica actuala, nivelul coruptsiei shi al birocratsiei, lipsa de transparentsa shi dreptate, perspectiva nu este dintre cele mai luminoase....
Este aceeashi problema cu migratsia in masa care persista in Moldova deja de mai mult de 10 ani - Germania, Portugalia, Frantsa, Spania shi, desigur, Italia. Problema nu este atyt traficul de fiintse umane, ci migratsia benevola, destramarea familiilor sau migratsia satelor intregi - la un moment dat, circula un zvon ca un cetatsean italian ar fi intrebat femeia pe care o angajase la lukru ce tsara e shi unde se afla Copaceni..... Se spune ca peste 1mln oameni sunt angajatsi peste hotare, care, desigur, alimenteaza doar consumul intern. Fiecare familie cel putsin cunoaste o alta familie care cade in una din urmatoarele 3 categorii :
1. tatal e plecat peste hotare, lukreaza in domeniul constructsiilor, in mod regulat membrii familiei ramashi acasa, merg la Banca / Western Union pentru a retrage o suma de bani ce este keltuita pentru teracota in baie, mobila noua in sufragerie, haine + taxe shkolare pentru cei 2 copii shi, peste un timp, poate se achizitioneaza un imobil in Chisinau sau Baltsi.
2. mama e plecata in Italia, de obicei, lukreaza intr-o familie yngrijind de o persoana in vyrsta. trimite bani acasa regulat, care deseori nu sunt cheltuitsi in modul mentsionat mai sus, ci aruncatsi in vynt pe bautura shi femei de catre barbatul lasat acasa din capul sau, cu sau fara copii, cu sau fara scrupule, cu sau fara mindria ranita de catre cometarii de genul - "femeia ta lukreaza shi aduce bani, nu ai putut sa o tsii linga tine, ai nevoie sa te intretsina "
3. tatal e in germania, mama e in italia, iar copii traiesc la bunici sau la alte rude, neintselegynd de ce nu pot avea si ei o familie normala, shtiind la o vyrsta frageda ca banii nu aduc fericirea, mai ales cind acei bani trimishi de parintsi acasa nu sunt keltuitsi in interesul copiilor de catre persoanele " de incredere ".
Intr-un final, familiile se reintregesc, fie in moldova, fie in strainatate, shi deja depinde de la caz la caz daca acest final este unul fericit sau nu.
Extras din Interviul Agenţiei de presă IPN cu Melanie Marlett, directorul de ţară al Bancii Mondiale pentru Moldova, "Este importantă îmbunătăţirea climatului investiţional pentru ca moldovenii să investească în propria lor ţară":
IPN : Si ca o întrebare generalizatoare pentru cele trei anterioare, de ce credeti ca moldovenii nu-si pot gasi de lucru în propria tara, fiind pusi în situatia sa-l gaseasca în alte tari, cu mari repercursiuni negative sociale?
MM- Eu nu as generaliza. Exista cazuri în care moldovenii si-au gasit slujbe reale aici, în tara, si au initiat propriile lor afaceri. Situatia existenta nu este rezultatul absentei ofertelor de slujbe pe piata (cel putin nu se datoreaza doar acestui fapt). Într-o masura mai mare aceasta se datoreaza faptului ca s-ar putea sa existe mai multe oportunitati în unele state membre ale UE comparativ cu cele ce exista în prezent în Moldova. Acest fapt nu înseamna ca o atare situatie va persista la infinit. Tarile care în prezent sunt state membre ale UE si care sunt economic robuste au trecut prin procese similare în trecut. Situatia s-ar putea sa se schimbe în baza reformelor economice în domeniul mediului de afaceri, politicilor sociale, colaborarii cu UE, etc. Factorii de decizie în materie de politici din Moldova ar trebui probabil, de asemenea, sa tina cont de faptul ca migratiunea este un fenomen raspândit la scara globala. În prezent persoanele migreaza chiar si din statele mai dezvoltate în cautarea unor oportunitati mai bune. Mai exista si exemple de migratiune masiva din alte tari Europene, cum ar fi Suedia, la începutul secolului 20, sau Irlanda dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Exista chiar si o gluma în Irlanda care spune:"Ultimul irlandez paraseste tara, va rugam sa deconectati lumina". Cineva si-ar putea cu mare greu imagina acest lucru aruncând o privire asupra acestor tari în prezent. În prezent aceste state sunt punctele de destinatie pentru migranti.
Deci " Exista cazuri în care moldovenii si-au gasit slujbe reale aici, în tara, si au initiat propriile lor afaceri", a spus directorul de ţară al BM pentru Moldova, "exista cazuri ", deci nu suntem cu totul pierduti? In marea de plecari peste hotare, da, " exista cazuri" de succes pe plan intern. Insa costul deskiderii unui business in Moldova este cu atyt mai ridicat cu cit in ratingurile internatsionale privind coruptsia suntem pe ultimele lokuri, toate tsarile pe an cresc 1-2 pozitsii, numai Moldova in 2005, la indicatorul " cost of doing business", era pe lokul 88, in 2006 pe lokul 103.... e drept k in 2007 e deja pe lokul 92, asa-k poate mai sunt sperantse?Doing business in Moldova, 2008, WB ,
http://www.doingbusiness.org/Documents/CountryProfiles/MDA.pdf
Luck
Are there such things as coincidences? Coincidences are just terms to describe situations for which one cannot determine the causes, but that does not mean that the latter do not exist.
What is luck?
The only thing that overcomes hard luck is hard work. The strong do not believe in luck, they only believe in cause and effect. What is luck? Is it the selling of an asset right before its drastic fall in price ? Or is it a coincidence?
"We must believe in luck. For else how can we explain the success of those we do not like?" ( Jean Cocteau )
" I think we consider too much the good luck of the early bird and not enough the bad luck of the early worm. " ( F. D. Roosevelt )
The Face In The Glass
And the world makes you king for a day,
Just go to a mirror and look at yourself
And see what THAT face has to say.
For it isn't your father or mother or spouse
Whose judgment upon you must pass;
The person whose verdict counts most in your life
Is the one staring back from the glass.
Some people might think you are a straight-shootin' chum
And call you a wonderful guy or gal,
But the face in the glass says you're only a bum
If you can't look it straight in the eye.
That's the one you must please, never mind all the rest,
For that's the one with you clear up to the end.
And you know you have passed your most dangerous test
If the face in the glass is your friend.
You may fool the whole world down the pathway of life
And get pats on your back as you pass,
But your final reward will be heartaches and tears
If you've cheated the face in the glass.
~ Dale Wimbrow ~
Lumina de ieri - Lucian Blaga
un cer trecut, ajunul apus. Cât de-aplecată
e fruntea menită-nălţărilor altădată!
Caut, nu ştiu ce caut. Caut
aurore ce-au fost, tâşnitoare, aprinse
fântâni - azi cu ape legate şi-nvinse.
Caut, nu ştiu ce caut. Caut
o oră mare rămasă în mine fără făptură
ca pe-un ulcior mort o urmă de gură.
Caut, nu ştiu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsă pe care-o tot laud.
Friday, February 1, 2008
Birocratsie shi sperantsa (2 )
Agentul numarul 1 s-a infiltrat in tabara fara probleme - a obtsinut prrenotatsione ( programare ) de la ghisheista prin nestiintsa de a explica foarte bine de ce anume avea nevoie shi prin insistentsa cauzata de dorintsa de a ajunge la etajul 2 cu numar alb - lokul despre care din experientsa unui fost agent se shtia ca aduce rezultate pozitive in materie de segunda convocatsione. Problema era urmatoarea - in septembrie, majoritatea cetatsenilor tsarilor non-UE au depus, nu cu putsine eforturi, la poste italiane, documentele pentru obtsinerea permisului de shedere ( soggiorno ) . Ni s-a oferit o chitantsa ( ricevuta ) shi informatsie conform careia ricevuta este substitutul permisului de shedere, deci indeplineste aceleashi functsii.... informatsie care, desigur, ulterior a devenit ambigua din motiv ca cu cyt mai multe bordeie, cu atyt mai multe obicee, cu kyt mai multe persoane investigau problema data shi cu cit in mai multe lokuri, in proportsionalitate directa creshtea si varietatea raspunsurilor. Deci, pina la urma, se poate ieshi shi ulterior intoarce in Italia doar cu ricevuta???
Deci agentul numarul 1 era foarte bine pozitsionat la et 2, cu biletsel shi numar alb in myna. Atunci a sosit agentul numarul 2, care, inspirat de succesul agentului nr 1, face tentativa de a replica rezultatul - foitsa alba. Eshecul insa a survenit pe neasteptate - discutsia se reduce la a dovedi ca problema intradevar exista. Functsionarul o tsine una shi buna ca 5 luni e timp destul de scurt pentru a astepta soggiorno, ca pina pe 31 martie SE POATE circula cu ricevuta, asigura ca informatsiile oferite celorlalte partsi implicate sunt greshite shi ca biletul alb mult ryvnit nu va fi eliberat. Atunci cum se face ca un astfel de bilet a ajuns la agentul nr 1? I-a fost oferit din neatentsie, din mila sau din dorintsa de a scapa de un stranier insistent?
Intervine agentul numarul 3. Cu italiana la nivel, se adreseaza, desigur, functsionarului de sex opus. Shi, ca prin minune, intr-un interval de timp de 2 ori mai scurt ca interventsia agentului nr2, obtsine biletsele galbene pentru toata ekipa. Intrebarea insa ramyne : Cum a obtsinut agentul nr 1 biletsel alb???
Locatsia agentului nr 1 - etajul 1. Locatsia agentsilor 3,4,5 - parter. Agentul nr 2 pleaca in recunoastere la et 1 - vrea sa evite coruperea agentului nr 1 de catre sistem. In scurt timp insa, asteptarile sunt indreptatsite - agentul nr 1, prin fortsa biletselului alb, obtsine convocatsione cea mult dorita, fapt ce asigura etapa a 2-a in primirea permisului eliberator. Agentsii nr 3,4,5 sunt informatsi imediat de succesul agentului nr 1 de catre agentul nr 2, insa, chiar si dupa plecarea agentului nr 1 din teritoriu, intrebarea persista : cum s-a obtsinut biletul alb? apare insa shi o alta intrebare.... oare ofera shi biletul galben acelashi rezultat?
Agentul nr 3 porneste iarashi in misiune. Se concentreaza desigur asupra aceluiashi functsionar de sex opus shi obtsine un bilet alb prin metode pashnice - bilet care permite agentilor 3 shi 4 sa pazeasca postul de la et 1. Insa, intre timp, intra in functsiune biletselele galbene, agentsii 2 shi 5 sunt pe lok shi fructifica oportunitatea, imediat anuntsynd shi agentsii de la etajul superior. Ultimii intra in polemica cu lukratorii de ghiseu si obtsin prin argumente clare shi limbaj adecvat o promisiune de solutsie rapida, intilnita de catre intreaga ekipa cu aplauze tacite.
Urma lupta contra cronometru - intr-o ora, drum pina acasa, intregirea documentatsiei shi intoarcerea la punktul zero - misiune indeplinita cu succes. Astfel, la orele 11:45, agentsii 1,2,3,4,shi 5, Felicia, Roxana, Irina, Dorin shi Vera, mynuiau cu abilitate machinettele de xeroxat pentru a crea copiile documentatsiei cerute. Peste inca jumatate de ora, agentul nr 4 este kemat la stand pentru a i se lua amprentele shi inregistra semnatura. In timp util, au trecut prin aceeashi procedura shi restul ekipei, ce s-a intregit abia in ultima etapa, in cabinetul de unde se ieshea cu amprentele palmelor luate shi cu shtampila pe convocatsione......
In USA, se spune ca docmentele se trimit in 2 sapt.... ajung in cutia poshtala in 2 sapt.... In Italia trebuie sa te prezintsi personal shi exista inca shansa sa tsi se spuna sa revii intr-un interval de timp ce variaza intre 1 sapt shi 1 luna ... La ambasada USA, in Moldova, pentru a se oferi viza , se iau amprentele degetului mare.... In Italia, pentru studii, se se iau amprentele tuturor degetelor + palmele. Securitate? Sau Birocratsie?
Birocratsie shi sperantsa ( 1 )
Totsi dormeau...Totsi in afara de 5 studentsi doritori de a solutsiona o problema stringenta, shi anume obtsinerea documentului ce atesta shederea legala pe teritoriul Italiei ( cine oare e mai legal dekyt un student??? ) shi care permite skimbarea aerului milanez caracterizat de poluare ecologica shi fonica, pentru un altul, la fel de european - alegerea e la discretsia posesorului de soggiorno....
Deci pe la 6:45 in dimineatsa asta, incep a suna telefoanele, pentru ca fiecare dorea sa se asigure ca celelalte partsi participante la lupta contra birocratsiei au facut okishori si la ora stabilita - adika 7:15 - vor fi in locul stabilit, ce varia in functsie de lokul pornirii.
Deci fara mari intyrzieri, la 7:35 eram la ceea ce credeam ca e Questura - plini de sperantse, cu zymbet pe buze shi okii semi-inkishi, infriguratsi am intilnit zorii zilei shi rasaritul la coada cu multsi altsii ca noi ce ar fi vrut sa intilneasca acel rasarit in alt mod. .... Stateam in coada din fatsa cladirii impunatoare si discutam probleme globale - vom ajunge oare la cantina la timp sau nu?
Insa, pina la urma s-a dovedit ca bateam la usha greshita.... literalmente. Am intrebat de paznici daca problema noastra ishi poate gasi solutsie inauntru, iar ei ne-au asigurat ca da, ne-au intrebat daca cunoastem opera moldoveneasca, shi, auzind ca da, au zis sa stam shi noi frumushel la coada. Odata intratsi, s-au luat numere - aci nu se imbulzeste, nu se striga, nu se cearta - makar putsina civilizatsie se simte, deshi nu e meritul italienilor, pentru ca la oficiul pentru straini, majoritatea o constituie..... da, strainii. Deshi trebuie de mentsionat eficientsa sistemului atyt de bine gyndit - intri, itsi iei un numar, apoi pleci in alta sala shi asteptsi sa apara pe ecran cu cifre mari roshii numarul inscriptsionat pe bucatsika de hyrtie din myna ta shi cind its vine timpul, pleci la ghisheu shi its rezolvi problema. Suna simplu? Pai, nu e kiar asa ;) Eficient, dar eficace?
In primul rynd, machinetta pe care trebuie sa o abordezi in maniera corecta nu se face vazuta din prima - deci trebuie ori sa analizezi atent decorul interior al oficiului public, ori sa itsi aduni curajul shi toate cunostintele in materie de limba italiana shi sa intrebi pe cineva, acel cineva fiind de obicei vecinu, care se uita la fel de nedumerit in jur shi care, desigur, la fel nu poseda mari capacitatsi lingvistice, ori apelezi la paznic, care are timp berechet sa te intrebe pe linga de ce ai nevoie shi de unde esti, cu ce te okupi, daca itsi place in italia etc... Partea rea e ca la aceasta etapa apar confuziile - paznicul sus mentsionat care e atyt de amabil shi explica rar shi lent shi intr-un limbaj pe intelesul tau ce trebuie sa faci shi cum, pina la urma da informatsii eronate shi deci tu, total ignorant, esti indreptat intro directsie greshita, despre care itsi dai seama de obicei prea tyrziu, cind ajungi sa fii kemat shi doamna de la ghiseu itsi zice plictisita shi rapid ca " mi dispiace, ma devi aspettare nella otra fila " , sa stai la cealalta coada, care e desigur, mai mare ca cea recent parasita. Esti iarashi de unde ai pornit, cu exceptsia ca deja cunosti pe ce buton sa apeshi ca sa obtsii ce doresti de la machinetta cu numere magice - e un fel de second date ;) iI
In cazul in care tot procesu de mai sus s-a desfashurat in timp util, subiectul reusheste sa ia alta foitsa shi sa se incadreze in alta coada, care va duce, eventual, la izbavire... insa de cele mai multe cazuri, se pleaca de la oficii cu sentimentul unei diminetsi pierdute, insa cu sperantsa in suflet, pentru ca orele petrecute la coada, nemincat shi nestiutor te-au lasat cu cunostintse in cauza, shi anume - 1. paznicul nu cunoaste informatsia necesara tsie, el e acolo doar pentru a asigura ordinea publica 2. daca totushi necesitatea te impinge sa il intrebi ceva, raspunde evaziv la intrebari shi nu lua ca atare ceea ce te sfatuieste, cugeta mai intii daca itsi par logice cele enumerate 3. ia o decizie bazata pe intuitsie shi pe simpla observatsie - la care coada stau cei mai aproape de natsionalitatea ta, judecind dupa culoare, comportament shi numar de copii in spate. 4. intreaba shi tsi se va raspunde... nu mereu ceea ce vrei sa afli, insa makar in conversatsie timpul trece mai repede ;)
( to be continued .... )
Supercalifragilisticexpialidocious
Supercalifragilisticexpialidocious is defined as a nonsense word that is used to describe the longest word. Roots of the word have been defined as follows: super- "above," cali- "beauty," fragilistic- "delicate," expeali- "to atone," and docious- "educable," with the sum of these parts signifying roughly "Atoning for educatability through delicate beauty."